Eu n-aș fi atât de pesimist și aș încerca să ne rupem de acest discurs cu garda jos al criticilor literari de la noi și al jurnaliștilor culturali, care spuneau că scriem de nevoie, nu din plăcere.

Dacă s-ar face un studiu economic să se calculeze cât au adus în PIB-ul României vânzările operelor lui Eminescu, de la edițiile lui Maiorescu până la cele de azi, și s-ar compara cu o mare întreprindere siderurgică din Galațo, de exemplu, eu nu sunt sigur că întreprinderea siderurgică din Galați a fost mai profitabilă pentru bugetul României decât operele lui Eminescu. Dacă s-ar face un studiu de felul acesta, sunt sigur că cei care ne conduc o să se uite un pic altfel la produsul cultural. În momentul în care opera lui Brâncuși se vinde cu 57 de milioane de euro și actualul guvern al Republicii Moldova are vreo treizeci de condiții de îndeplinit de la Uniunea Europeană ca să obțină o sută de milioane  – vorbim de cifre exacte, chiar dacă suntem în domeniul cultural -, atunci o să vă dați seama cât de importantă este cultura și literatura. Un alt exemplu: la Festivalul de Teatru de la Avignon fiecare euro investit aduce 7 euro profit. Cred că nici drogurile nu aduc atâția bani.

Dacă privim cultura din acest punct de vedere, dacă creăm un cadru de susținere simplu și clar, atunci ar fi suficient ca cele 1300 de biblioteci din Republica Moldova să-și facă abonament la Contrafort și atunci redacția va pune un preț real de vânzare și n-o să aibă nevoie să ceară bani de la ICR. E nevoie de investiții mici, dar inteligente.

Discutam la una dintre întâlnirile noastre de seară de ce literatura română nu pătrunde în Occident. Iulian Fruntașu vorbea că i s-a dat Nobelul Hertei Muller, care s-a născut în România, și eram întrebat de ce nu s-a deschis cultura română. Replica mea a fost: dar când i s-a dat Premiul Nobel lui Dario Fo literatura italiană s-a deschis către restul culturilor? … Nu cred. Soluția este să investești în traducerea unor cărți valoroase peste hotare și atunci cărțile valoroase atrag alte cărți valoroase și prețul culturii crește. Și nu sunt investiții mari.

Este mult mai ușor să dinamizezi cultura decât să dinamizezi agricultura.

(Din dezbaterea Cronica de carte în ziare, reviste, bloguri, facebook de la Zilele literaturii române, ediția a III-a, apărută în Contrafort, nr. 5-6. Până ajunge în imperiul netului îl găsiți în chioșcuri. E contribuția directă a fiecăruia dintre noi. E mică. 6 lei. Pentru o revistă de cultură. Dar e reală. Până și prășitul unui rând de porumb e mai mare astăzi decât o revistă de cultură.)

Gheorghe Erizanu