Propunerea Partidului Democrat de a introduce în Constituția Republicii Moldova sintagma „direcția strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană” e o mișcare politică excelentă. (Solicitarea de a hăitui deputații liberali și liberali-democrați pe fb deja e din cotidianul parșiv al politicii moldovenești.)

Dacă le reușește, atunci meritul și-l asumă. Pe deplin. Dacă PL lui Mihai Ghimpu și PLDM-ul nu oferă voturile necesare, atunci PD are un atu în campania electorală și în ecuația politică post-electorală. În campanie va merge cu stindardul european. Și vor fi unicii europeni declarați. Cu efort făcut. Iar în post-electorală în fața PD-ului va fi un șes mare. Și vorba lui Druță din Moldova socialistă: „Vaca paște iarbă verde”.

PL & PLDM condiționează votul pentru „integrarea europeană” cu modificarea articolului 13: introducerea sintagmei „limba română” în locul „limbii moldovenești”. (Solicitarea cu miliardul furat e deja din folclorul românesc popular, cules de Vasile Alecsandri hăt în ălălalt secol.)

Adrian Candu susține că va vota cu două mâini această propunere. Dar nu poate convinge a doua jumătate din propriul partid să voteze modificarea articolului 13.

Până acum Partidul Democrat s-a prezentat ca un partid unit într-o voință politică de invidiat. E suficient ca președintele partidului să iasă marți la briefingul săptămânal de la sediul PDM și să declare modificarea articolului 13.

În 2015 am scos Constituția Republicii Moldova, inclusiv cu Declarația de Independență. Tirajul s-a epuizat. Așteptăm modificarea articolului 13 și introducerea sintagmei „integrării europene” pentru a scoate o nouă ediție a Constituției Republicii Moldova. Ca operă poligrafică. Cel puțin cărțile trebuie să fie frumoase. Când politica e atât de urâtă. Iar Constituția e citită ca un poem postmodernist.

Gheorghe Erizanu