Citesc din elita intelectuală a facebookului liste de cărți, topuri recomandate, evenimente literare glamour.

E perfect. Literatura pop și lacrimogenă ne e prezentată ca nepoata lui Celine. Noua generație de scriitori, noii critici literari, noii profesori universitari, noii ziariști culturali știu foarte bine cine e Celine, Louis Ferdinand Celine, și cine e Celine, Celine Dion. Sper. Sunt un naiv incurabil. Dar orgoliul like-ului corupe.

Dacă continuăm în același ritm, atunci în 2-3 ani vom avea o literatură capturată. Ca Republica Moldova. Niciun sistem de valori nu va funcționa. Iar fluxurile de like-uri vor fi ca fluxurile financiare din monopolurile economiei moldovenești.

Iar peste câmpia literelor cu Marin Preda sau Ion Druță, Petru Dumitriu sau Aureliu Busuioc, Gheorghe Crăciun sau Vladimir Beșleagă va fi muntele Vitalii Cipileaga.

Romanele de gară (de troleibuz, dacă nu prea avem trenuri) vorbesc de maturizarea prozei. Și e foarte bine că apar. Dacă nu erau, atunci trebuiau inventate. Dar ele trebuie lăsate acolo. La curcubeul de inimioare roz. O carte de tren (sau troleibuz). Și uitată voit pe bancă (scaun). Cu biletul de tren (troleibuz) în ea.

Și iepurii citesc. În minunata lume nouă.

 

Gheorghe Erizanu