cop_frunze_rosu

Ediția a XII-a. Editura Cartier. Colecția Cartier popular

prima_frunze

Prima ediție. Editura de Stat a Moldovei, 1957

 

Cârcotașii zic: Ion Druță a prezentat o primă versiune a Frunze-lor de dor lui Alexandru Cosmescu, la care locuia în gazdă. Cosmescu a apreciat prima parte din text și avea mari pretenții față de alta.

Druță n-a vorbit mai bine de o lună cu Cosmescu și a rescris sau scris din nou, dintr-o respirație, ceea ce avem acum din Frunze de dor. Nu știu cât adevăr și câtă legendă este în această poveste. Nu cunosc nici adevărul cu masa pe care o luau la ore diferite, în aceeași cămeruță, ca să nu să se întâlnească.

Era anul 1955.

Manuscrisul a mai așteptat doi ani ca să fie publicat. Era complet altă scriitură decât cea acceptată de propaganda sovietică de atunci. Era o limbă prea firească și preafrumoasă ca s-o introduci în peștera propagandei proletkultiste.

Mai târziu, Eugeniu Coșeriu avea să constate: „Acolo, în Moldova, totul a început de la Frunze de dor.”

Romanul, numit atunci „povestire”, a apărut în 1957. La Editura de Stat a Moldovei. Era prima ediție.

Apoi au urmat în:

1964 – ediția a II-a la Ed. Cartea Moldovenească;

1966 – ediția a III-a, Ed. Lumina, Ch., ;

1972 – ediția a IV-a, Ed. Lumina (editorii de atunci au scris pe ea ediția a III-a, fără a ține cont de ediția din 1964 din volumul Piept la piept;

1975 – ediția a V-a, Ed. Literatura Artistică;

1982 – ediția a VI-a, Ed. Literatura Artistică;

1986 – ediția a VII-a, Ed. Literatura Artistică (în Opere, ediție coordonată de Vladimir Beșleagă ș.a.);

1990 – ediția a VIII-a, Ed. Hyperion (ediție coordonată de Eugen Lungu și Valentin Guțu, prima ediție cu grafie latină);

2004 – ediția a IX-a, Ed. Universul;

2007 – ediția a X-a, Ed. Baștina;

2008 – ediția a XI-a, Ed. Cartea Moldovei.

La Editura Cartier, în octombrie, apare ediția a XII-a. Nu am cunoștință despre vreun roman din Basarabia care a avut 12 ediții în mai bine de o jumătate de veac.

Gheorghe Erizanu