toamna era atât de naivă:

 

încât am chemat păsările și le-am trimis la dumnezeu am strâns frunzele am strigat boiangiul care le-a dat o culoare caldă-caldă și am acoperit cu ele toamna ca și cum aș pune o plapumă pe fiică-mea la o bucată de noapte după ce a dat din picioare și s-a dezvelit

 

toamna era atât de naivă:

dumnezeu a slobozit păsările abia in primăvară

 

 

 

 

Gheorghe Erizanu