Dumitru Crudu a studiat ziaristica la Chișinău, literatura și limba georgiană la Tbilisi și forțat să termine studiile la Universitatea din Brașov de către prozatorul Gheorghe Crăciun și poetul Alexandru Mușina. Ultimii fiind și profesori universitari, și mentori literari ai lui Dumitru Crudu.

În 1994 debutează cu același manuscris de poezie de două ori. Un debut apare cu titlul „Falsul Dimitrie” și altul cu „E închis vă rog nu insistați”.

Mai publică încă două cărți de poezie. Abandonează poezia pentru teatru. Este montat pe mai multe scene ale lumii: România, Republica Moldova, Camerun, Germania, Suedia, Haiti, Italia, Bulgaria. Volumul „Salvați Bostonul” apare cu doar câteva luni înainte de evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din New York. Titlul inițial era „Salvați America”.

În toamna lui 2008 debutează ca romancier cu „Măcel în Georgia”. Peste o iarnă avea să fie acel 7 aprilie 2009 din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Romanul are câteva scene memorabile care face trimitere directă la personaje reale din viața literară a Chișinăului. Scene care au scandalizat boema literară a urbei. Scandalul ar fi putut fi imens. Dar apatia și lenea lecturii la moldoveni l-au făcut să fie domol și într-un cerc foarte îngust de lectori. Descrierea evenimentelor și demonstrațiilor din anii perestroikăi din Chișinău nicidecum nu sunt în același registru cu poemele romantice din „Anul 1989” de Leonida Lari. Strigătele de revoltă, pietrele aruncate din toamna lui 89 în geamurile Ministerului de Interne, condus pe atunci de generalul Voronin, se suprapun peste strigătele de plăcere ale Georgianei. „Vroia să facă sex non-stop…” La balcon. Să vadă mulțimea. Să audă mulțimea.

Revoluțiile excită. Și sunt făcute de tineri.

Așa spun cărțile.

În Cartea zilei, 14 aprilie 2010

Gheorghe Erizanu