Ei sunt trei: Șerban Foarță din Timișoara, Luca Pițu din Iași (sau Focșani, sau Cneajna of Moldavia) și Nicolae Leahu din Bălți (sau Drochia).

Dumitru Crudu n-are dreptate. Ca de obicei. Erotokritikon. Făt-Frumos, fiul pixului (vol.I) nu e nici eseu, nici proză. Nicolae Leahu & Ko. și-a numit cartea poem-lexicon. E voia boierului & Ko. Erotokritikon ar fi trebuit să treacă testul moralității prin experții Agenției de Protecție a Moralității. Nicolae Leahu & Ko. a pus cuvintele, scriitorii, personajele literare să facă dragoste. Să se iubească ca într-un film de Tinto Brass. Acolo se iubesc otova Don Quijota, Guguță, Gobsec, Chirița, Ivan Turbincă, Dracula, Q Veta și restul cuvintelor limbii române.

Profesorul Nicolae Leahu n-are dreptul să vorbească despre cartea sa la orele de literatură. Este un imperialist literar.

Dumitru Crudu are, totuși, uneori, dreptate. Este al naibii de periculos să scrii despre cărți într-un oraș cu literați supărați. De aia Nicolae Leahu & Ko a ales să stea în Bălți. Un oraș cu 1)un primar komunist, care nu-l poate înțelege pe Făt-Frumos, fiul pixului; 2)cu o biserică în stil brâncovenesc, inaugurată de regele Carol al României, dar (h)abitată de părintele Marchel, care nu-l înțelege pe Făt-Frumos, fiul pixului; 3)cu strada arhitectului A.Șciusev, care are 24 de clădiri pătrate și primitive, care nu știu de fiul pixului; 4)cu scriitorul Nicolae Leahu și cu scriitorii zburdalnici din Ko, care știu de pix, de un petic de hârtie și de un genunchi, fiind drumeții de onoare ai literelor.

Ei se întâlnesc undeva. Acești trei scriitori care nu sunt supărați. Nu știu unde. O fi fiind Timișoara. O fi fiind Drochia. O fi fiind Cneajna off Moldavia. Numai Dumitru Crudu știe unde. Oricum, n-are dreptate.

(Acest text, foarte aproximativ, a fost spus joi la lansarea de la Bălți a cărților lui Nicolae Leahu.  A fost scris vineri, când președintele depunea jurământul pe Constituție. A fost șters de două ori, pe când căutam cine a fost la sfințirea bisericii din Bălți. A fost publicat luni. Aici. Iar Dumitru Crudu n-are nimic cu el. Doar o tangență. Ambii locuim într-un oraș cu scriitori supărați.)

Gheorghe Erizanu