Dorințe realizate

Trump foarte mult și-a dorit să fie președinte. Încă din tinerețe. Și a devenit.

Dodon tare mult și-a dorit să fie președinte. De șapte ani. Și este aproape președinte.

Trebuie să-ți dorești mai mult ca Trump în SUA și atunci poți deveni președinte.

Trebuie să-ți dorești mai mult ca Dodon în Republica Moldova. Și atunci poți deveni președinte.

Cineva tare mult și-a dorit să falsifice alegerile din RM. Și a reușit.

Acum altcineva trebuie să-și dorească și mai mult să demonstreze prin probatoriu aceste falsuri. Și va reuși. Dacă va dori și mai mult decât dorința lui Dodon de a fi președinte.

Eu tare mi-am dorit să fac cărți bune. Și de douăzeci de ani, pe ploaie, pe lapoviță, pe ninsoare, pe vreme bună, obosit, odihnit, cu cauciucuri de vară sau de iarnă, mă duc la București. La Gaudeamus.

8 Răspunsuri la “Dorințe realizate”

  1. Anume spune:

    Apropo de târgul Gaudeamus și de cel de-al doilea turn.

    Îi atrag atenția domnului Patapievici să se uite la el însuși în momentul în care răspunde la întrebarea, adresată de Adevărul, ”De ce Humanitas îl publică pe Dughin?” Îi recomand să-și memorizeze propriul hohot. Acel hohot copilăros și scurt. Acel hohot, însoțit de un abia sesizabil sâsâit sperios și mirat.

    America nu a murit imediat după ce i-au fost distruse turnurile gemene. Dar, ce se va întâmpla cu România fără turnul Humanitas, se va vedea în curând. A rămas un scurt interval de timp, cam atât cât durează hohotul lui Horia-Roman Patapievici.

    P.S. Există în psihologie un sindrom, care se numește ”sindromul Hernobâl”. Este vorba despre starea lucrătorilor de la centrală, în momentul catastrofei. Oamenii se uitau în jur cum se rostogolesc până la picioarele lor ”bolovanii” luminoși, se uitau cum îi pălesc valurile radioactive. Se uitau pur și simplu. Se uitau și nu făceau nimic. Pentru că nu le venea să creadă. Pentru că o eventuală catastrofă li se părea ceva foarte îndepărtat. Ceva ireal.

    Nu-i nimic, România. Suntem cu toții oameni. Doar niște oameni.

  2. Lucian Postu spune:

    @ Anume : Această reacţie a marelui umanist Pata’ e doar ultima dintr-un luuung şirag de perle tizicoforme ale grupului noicist, care au generat un tip anume de cernobîlizare cu pretenţii maieutice. Numai că, precum vedem din simptomele de tip Băsescu & co, acest tip de rictus pseudo-filosofic produce doar maieuri tractoristice de kolhoz mental.

  3. Anume spune:

    @Lucian Postu: Eu cred că e un anume tip de maieutică și nu doar pretenții. O maieutică radioactivă. Marii anticomuniști, care și-au imaginat că sunt pompierii unui foc obișnuit. Consternant. Cum e posibil să trăiești o ditamai viață și să nu-ți dai seama că ai greșit costumele de protecție? Vreau să vă întreb, acel ”doar” al dvs este dovada că sunteți optimist?

  4. Lucian Postu spune:

    @ Anume : Nu, sînt optimist. Acel ” doar ” e numai un mod de a sublinia că nu-i vorba de un accident izolat, ci de o serie cu trecut sulfuros şi viitor ceţos. ” Ultimul ” e cu sensul de ” cel mai recent “, fiindcă glanda guşei cerebrale e inepuizabilă.

  5. Anume spune:

    @Lucian Postu: Sunt un om cu handicap lingvistic. Pentru toată viața.

    Pe blogul dvs ”Moldograf” se observă o oarecare atenție acordată moldovenismelor noastre, ale celor din Republica Moldova:
    ”dak şeava”
    ”o mare ghelă pentru democraţie, Oi, blin, ci ujas …”
    ”cu neamuri / druji / interese în trust publică”
    ”na hrena mai vorghiţ’ voi de sus despre narodul primitiv … ?”
    Da, am înțeles și explicația despre consubstanţialitate. Doar că ea nu este autentică. Este o poză, o scamatorie. Ca să fiți consubstanțial cu cei care vorbesc ”limba basarabeneză”, trebuie să aveți același handicap lingvistic, exact acela pe care îl are verișoara dvs Aurica. Altfel, sunteți ștrengarul, care în fața unei șchioape mimează schiopătatul. Vi se pare drăguț? Bine, ați și spus că vă este indiferent, dacă sunteți considerat ironic, sarcastic, batjocoritor. Și insistați, că o faceți tocmai pentru că nu sunteți fariseu. Cum se întâmplă, atunci, că pentru ”î” din ”i” aveți sensibilitatea etică adecvată (aversiunea pentru patriotismul fals), iar pentru a nu mima schiopătatul în condițiile în care nu sunteți șchiop, nu aveți? Du unde asemenea breșe lipsite de tact, în cazul unui băiat cu un bun simț cu totul și cu totul special? Eu, șchioapa, vă spun, nu meritați să scrieți cu ”î” din ”i”. Și în același timp, vă spun, sunteți tare ”nice” cu ”cute” în această jonglerie nemeritată. ”Nu, sînt optimist.” – parcă vă văd :))

  6. Lucian Postu spune:

    @Anume : 🙂 .

    1. Scuzaţ’ ( asta nu-i îngînat, ş’ la mini în sat tot aşa zìcim, cu apostroh itd etc 🙂 ) , cre’c’ oleacî încurcaţ’ dou’ chestii diferite : realitatea şi percepţia ei. Sau, ca s’ hiu mai iegzact, realitatea autenticităţii comportamentului cuiva cu percepţia ei de către altcineva. Mai pi scurt, dacî matali îţ’ pari cî io mă prostesc cînd scriu / vorghesc, nu-nsamnî cî-i sto proţănt cum credz’ matali. Chestie di perspectivă, cum ar dzîşi drugu’ neu Magritte . Sau Mărgărit, k cik bunel-so avé crîşmî în Liova. Sau Hare Krîşmă, nu-i iasna 🙂 .
    2. În rest, badaprosti k cherdiţ’ vremea ( sau timpu’ ) cu prostiili, autentişi oari ba, mîzgîliti di- cum zîcé al’şineava – cel mai umil dintri medelniceri 🙂 .
    3. Sper k dom’ Jorik, gazda di ‘işi, s’ n’aivă pritenzii , fi’n’c’îi folosîm ograda în chip di korobkă poştală 🙂 .
    4. Sanatati la iepuri ş’ apă la popuşoi ! ( dac’ sîntiţ’ om di pi asfalt, nu va temiţ’, nu-i şeava di rău 🙂 )

  7. Anume spune:

    Lucian Postu, felul dvs de exprimare mi-a amintit de Atlasul Norilor. Humanitas. Un fel cam așa cum e la pag. 318. ”Numa’…”

  8. Lucian Postu spune:

    @ Anume : Slava’ domnulu’ k nu v-o amintit di v’o sheava mai rau :-). Da’ io vaabsha ma exprim ca la mini in sat, pi langa Liova, numa’ k pi partea dreapta a garlii :-).

Scrie un comentariu

XHTML: Poți folosi următoarele taguri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>