Sfârșitul anilor 90. Sfârșitul perestroikăi. Sfârșitul URSS. La Editura Literatura Artistică apăreau ultimele debuturi. Cu litere kirilice. În seria Debut. În 1988 apărea revelația anilor 80 Angela Plopii, descoperită și promovată de Vsevolod Ciornei (în Tinerimea și Orizontul) și Nicolae Popa (semnează prefața), cu volumul Cununa de fulgere. În același 1988 apărea cu Numărătoarea de frați și Vasile Nedelciu.

Angela Plopii a plecat la Moscova, la Institutul de Literatură. A rămas în capitala rusă. Cununa de fulgere a rămas unica carte. Vasile Nedelciu s-a implicat în politică și a fost unul dintre fondatorii Republicii Moldova. A fost vicepreședinte al Parlamentului. Apoi a devenit unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri în domeniul IT din Chișinău. Numărătoarea de frați e unica sa carte.

Probabil, Vasile Nedelciu,ar fi meritat să intre în antologia Generației 80. Alături de Cioclea, Ciornei ș.a.

În 1990, la aceeași Literatură Artistică, apăreau Caietele Sarmis ale Cenaclului Luceafărul de pe lângă ziarul Tinerimea Moldovei, coordonat de Andrei Țurcanu. Erau primele cu litere românești. În cadrul programului Cenaclului și Uniunii Scriitorilor un grup de tineri au plecat să învețe limbi străine: Dumitru Crudu (scriitorul de azi) a plecat la Tbilisi pentru georgiană, Valeriu Reniță (ziaristul de azi) a plecat la Riga pentru letonă, Igor Munteanu (politologul de azi și fostul ambasador al RM în SUA) a plecat la Tallin pentru estoniană. În cele trei caiete Sarmis au apărut poeme de: Fidel, Lia Țâcu, Ion Ștefănescu, Viorica Căpățână, Andrei Langa, Alexandru Corduneanu și Boris Grigorescu.

În același 1990, cu kirilice, apărea și debutul lui Grigore Chiper: Abia tangibilul. Cu prefața lui Andrei Țurcanu. Autorul a notat: „poeme 83-86”. Ca o declarație de apartenență pentru optzeciști. Grigore Chiper a intrat în antologia Portret de grup.

În 1992, la Editura Literatura Artistică devenită Hyperion, apărea Rugă de neliniști, debutul Liei Țâcu. Cu excepția Caietelor Sarmis, toate debuturile apăreau într-un tiraj de 5000 exemplare. La prețul de 10 kopeici. Prețul de copertă al Liei Țâcu, scris cu pixul de librar, arată 5,15 ruble (sau cupoane).

Mijlocul anilor 90, liberi și explozivi pentru libertatea interioară, dar nefaști pentru circuitul cărților de poeziei, scoate în evidență o altă serie de debut: Prima verba a Editurii Arc. În 1995 debutau cu poeme Fidel (fratele mai mic al lui Em.Galaicu-Păun) cu Vânat interzis, premiul USM pentru debut și Mircea V.Ciobanu, criticul de azi,  cu Haydn între două claxoane. Peste un an apare Elefantul promis, debutul lui Ștefan Baștovoi (actualul Savatie Baștovoi). În 1997 avem debuturile lui Mihai Vaculovschi (actualul Mihail Vakulovski) cu Nemuritor în păpușoi și Margareta Curtescu cu Prinsă între clamele speranței. Tirajele din Prima verba erau de 500 exemplare.

În 1994, la editura Arhipelag din Tg.Mureș, cu o prefață de Al.Cistelecan, apărea Falsul Dimitrie de Dumitru Crudu. Cam în aceeași perioadă, la Editura Pontica, Constanța, aceleași poeme de același Dumitru Crudu apăreau cu o prefață de Marin Mincu cu titlul E închis, vă rugăm nu insistați.

În 1996, la Editura Cartier, apărea debutul lui Iulian Fruntașu Beata în marsupiu. Cu o prefață de Alexandru Mușina.

Primul mail cu domenul ro apărea în România la 16 aprilie 1993.

Primii operatori de telefonie mobilă au intrat în România în 1997. În Republica Moldova telefonia mobilă ajunge în octombrie 1998.

Cărțile de debut ale scriitorilor din anii 90, din cauza degringoladei administrative, nu prea sunt în bibliotecile publice din România și Republica Moldova.

Marin Mincu a încercat să fie promotorul nouăzeciștilor români, după modelul Cenaclului de Luni (al optzeciștilor) a lui Nicolae Manolescu. În anii 90, în Republica Moldova, Andrei Țurcanu s-a implicat în susținerea tinerilor scriitori. Apoi a plecat în politică.

Unii nouăzeciști au fost recrutați în antologia optzeciștilor. Unii optzeciști, debutând mai târziu, au fost lăsați pe margine. Dacă optzeciștii basarabeni au dus lupte verbale grele pentru a se sincroniza cu poezia românească, atunci nouăzeciștii basarabeni (prin conexiunile cu Al.Cistelecan, Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Marin Mincu) au intrat direct în competiție cu nouăzeciștii de peste Prut.

 

Salvează

Gheorghe Erizanu