Arhiva pentru: august, 2011

Istoria

luni, august 15th, 2011

Integrarea istoriei naționale și universale sunt semnele maturității unei națiuni. Komuniștii au fost farisei când au spus că vreau istorie integrată. A fost un imbold  al omului primitiv. Am un vânat: românii. Trebuie să-l ucid. Atât.

Unicul manual de Istorie integrată, numit Istorie, parcă, scris de Ojog & Șarov, nu știu dacă a ajuns pe băncile elevilor. Istoria românilor era prea pozitivă, prea mult descrisă, conform concepției komuniste de atunci.

În rest sunt discuții. Eu îi înțeleg pe directorii de opinie. Filat trebuie linșat. Măcar verbal. Îi înțeleg pe bloggerii maximaliști și tineri.  Îl înțeleg pe Șelin, care se întreabă în ce bază legală (adică, concurs, curriculum) au fost reeditate fără concurs manuale de Istorie a românilor și universale pentru acest an. Îi înțeleg pe istorici. Ei sunt autorii acelor manuale.

Dar, se poate un pic, să ieșim de sub umbra calului lui Ștefan cel Mare și Sfânt?

(more…)

Prețul libertății

vineri, august 12th, 2011

Mâine, când voi încă dormiți, voi discuta la Publika „Viitorul libertății” de Zakaria.

Doar niște cifre. Pentru azi.

Atunci când o țară devine democratică fără a fi dezvoltată, democrația dispare. S-a calculat că într-o țară democratică cu un venit pe cap de locuitor mai mic de 1500 $ regimul are o speranță de viață de 8 ani, la venitul de până la 3000 $ speranța de viața a regimului ajunge la 18 ani, iar la venitul de peste 6000$ regimul devine foarte durabil.

Venitul mediu pe cap de locuitor pentru Republica Moldova constituie 1600 $, conform datelor Fondului Monetar Internațional pentru 2010. CIA vorbește de 1200 $.

Copiii citesc

joi, august 11th, 2011

A fost un sunet de la un ziar. Ziarista îmi spunea că a umblat prin librării și a aflat: cartea pentru copii este cea mai vândută.

Este o iluzie. A ziariștilor. A librarilor. A părinților. A editorilor.

Editorii fac cărțulii de 8 pagini. Pentru copii. Ilustrate. Cu multă culoare. Cu puțin text. Tipografica este o știință din școlile dinozaurilor. De aia și-au murit. Corp de literă mic. Sau poate fi și mare, dar interliniaj mic. Boțit. Și multă carte. Titlurile sunt din lista celor trei din cinci degete de la o mână: „Scufița Roșie”, „Alba-ca-Zăpada”, „Cenușăreasa”.

Părinții cumpără cea mai ieftină carte. Ca să citească plodul. Să ajungă mare și învățat. Și să iubească cartea. Să nu fie ca dânsul.

Librarul este fericit când intră un părinte cu odrasla de mână. Deja știe că-i va propune o carte de 8 pagini, colorată, cu text boțit, ieftină.

Ziaristul este și el fericit. Moldovenii nu citesc. Dar moldovenii mici citesc. Foarte mult.

Și editorul, și librarul, și părintele, și ziaristul sunt killerii copilului. Noi toți am ucis un potențial devorator de cărți. Copilul a citit prima sa carte în viață. De 8 pagini. Cu desene de copii debili de atâta fericire. Cu un text plictisitor. Cu o literă boțită de alte litere. Probabil părintele va mai procura încă doua sau trei cărți de acest gen. Probabil copilul le va citi. După cartea a treia copilul va înțelege că este mințit. Cărțile sunt proaste, plictisitoare, urâte. Și va căuta alte lucruri bune, frumoase și interesante.

Voi crede că (…) cărțile pentru copii se vând, doar atunci când maturii vor cumpăra cărți pentru propriile lecturi. Când părinții citesc, atunci vor citi și copii. În rest, ne mințim. Pe noi. E acceptabil. Dar pe copii de ce-i mințim? Doar îi iubim.

Premiul Național

miercuri, august 10th, 2011

Aproximativ avem o țară. Aproximativ împlinește în august 20 de ani. Aproximativ avem instituții care guvernează. Aproximativ guvernează. Aproximativ avem democrație. Aproximativ avem cultură. Aproximativ avem un minister care aproximativ administrează cultura.

Aproximativ avem un Premiu Național. Aproximativ avem o Uniune a Scriitorilor. Aproximativ avem un Consiliu al USM. Aproximativ acest consiliu a desemnat scriitorul care va lua aproximativ Premiul Național. Viitorul aproximativ laureat al aproximativului premiu Național are aproximativ operă. Aproximativ avem un sistem aproximativ de valori.

Aproximativ Consiliul USM a discutat 5 candidați: Ion Ciocanu, Vladimir Beșleagă, Em.Galaicu-Păun, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu.

Aproximativ a fost înaintat Ion Ciocanu.

Aproximativ Premiul Național e de o sută de mii de lei. Aproximativ. Aproximativul Premiu Național îl succede pe aproximativul Premiu de Stat. Aproximativ nu se știe pe cât timp. E aproximativ de-o singură folosință.

Aproximativ am scris un post aproximativ. Aproximativ pun  punct.

Vakulovski. Student la Chișinău

marți, august 9th, 2011

Pofte trupești, anecdotic, naivități și cinism, multe cuvinte licențioase (dar mai puține decât în viața reală) în ultima carte a lui Mihail Vakulovski.

Câteva exemplare din „Tovarăși de cameră. Student la Chișinău” de Mihail Vakulovski sunt în vânzare în Librăriile Cartier.

Nu fac apel către filologi. Oricum, nu cred că citesc. Dar câteva persoane publice din actualul Chișinău au avut norocul/nenorocul să-l cunoască pe Vakulovski. În anii studenției. Cum arată ei în roman?

Să-l citească. Să se vadă. Mă refer la Bukis, aproape mogul de televiziuni, Cantzon, moșier și mare capitalist  în sudul Basarabiei, Johny, bănuiesc că e mare jurnalist (dar aș putea greși), Dudu, mare scriitor român, Dorin, traducător și mare enciclopedist în timpul liber, toată aleea profesorilor filologi.

Eu sunt un bătrân norocos. Nu l-am cunoscut în studenție pe Mihai. Pot citi în tihnă „Portret de grup cu Generația 80. Poezia”. Sunt doi basarabeni și acolo. Și sunt câteva exemplare în Librăriile Cartier.

Sper să se epuizeze repede. Ca după aia să mă bateți la cap: vreau și eu un exemplar. N-am.

Mame și copii

luni, august 8th, 2011

În august Moldova se umple de lume. Pentru o lună. Au venit acasă moldovenii spanioli, italieni, portughezi, francezi.

Mamele italiene, moldovence cu fețe mai luminoase nu știu de ce decât moldovencele-mame din MD cu fețe brăzdate de nevoi, vorbesc cu odraslele lor în italiană. Se înțeleg.

Mamele italiene vorbesc cu părinții lor moldoveni în română. Se înțeleg.

Nepoții italieni vorbesc în italiană cu bunicii moldoveni, care încearcă să-i iubească cu vorbe românești. Parcă se înțeleg. Parcă nu se înțeleg.

Bărbații moldoveni veniți din Italia repară casele din satele părăsite. Pun gresie, schimbă ferestrele din lemn pe termopane, pun cazane, strică sobe.

Când Republica Moldova va împlini 20 de ani de Independență, nepoții italieni, mamele italiene, tații italieni, toți născuți pe aici, se vor urca în Fiat-urile sau Audi-le lor, își vor pune GPS-ul, pașapoartele românești, permisul de ședere, apa plată și seara, pe la 6 sau poate pe la 8, se vor îndrepta spre Leușeni. Ca să treacă noaptea, pe răcoare, toată România de la Albița la Oradea (sau Borș). A doua zi seara vor fi acasă, în Italia.

Buneii rămân în satul de bătrâni, singuri, până în august anul viitor. Când vor veni fiicele, feciorii și nepoții italieni. Care vor vorbi în italiană. Iar ei vor încerca să-i iubească în română. Sau moldovenește.

Atunci Republica Moldova va avea 21 de ani. De suveranitate și independență.

Iulie. Cea mai bună librărie

vineri, august 5th, 2011

Cea mai bună librărie Cartier a lunii iulie: Librăria din Centru.

Shakespeare se duce din Librăria din Hol în cea din Centru.

Surprins plăcut de acțiunea „Alege 3, achiți doar 2”. Printre titlurile oferite gratuit sunt:

Amos Daragon. Turnul El-Bab, Tenis cu moldoveni, Psihologia copilului, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană, Geopolitica spațiului pontic, Poveștile lui Tom Degețel, Statele Unite, o mare putere europeană, Sex & Perestroika, Bel-Ami, Cartea lui De Ce?, Coranul, Un erou al timpului nostru, Moscova-Petușki, Celîlalt eros, Dama de pică, un Barthes (Incidente), Extazul Lolei V.Stein de Duras, Dafnis și Cloe.

Acțiunea e până la 31 august. Notă pentru Domnishoara FM: 32 august nu există. Vine 1 septembrie. Vine toamna, când se întorc judecătorii, când părinții încep să se trezească la 7 (trebuie să-și ducă odraslele la școală), când miniștrii se întorc din vacanță, când pleacă păsările și se întorc komuniștii.

E august. A sosit „Lacul lebedelor”

joi, august 4th, 2011

E august. E timpul să închidem ziarele.

Ziarul de Gardă, unicul ziar de investigație din Basarabia, încă necontrolat de mogulii de pe Bâc, riscă să dispară.

Nu prea cred în semnături colective și apeluri la bun-simț într-o societate care a dat cu piciorul în 7 aprilie, într-o societate în care procurorii și polițiștii mai umblă încă cu chipiuri gen „aerodrom”, într-o societate în care a fi analfabet e cool, într-o societate în care funcțiile în administrarea statului aduc profituri personale, într-o societate în care marii businessmani sunt cei care au învățat lecția lui don Corleone (nu există concurență, există monopoluri), într-o societate în care cumetrismul și nepotismul înlocuiește libera concurență, într-o societate în care judecătorii fac dreptate după numărul de articole cu Georges Washington, iar furerii ideologici devin mașini de numărat banii.

Nu cred. Dar sunt unii care mai speră. Să le dăm o șansă. Poate printre ONG-urile semnatare, vreodată, vom găsi și ONG condus cândva de actualul procuror general.

(more…)

Top vânzări iulie. Librăriile Cartier

miercuri, august 3rd, 2011

1. Bunele maniera de Angela Cara, Editura Cartier

2. Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă

3. Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, Editura Cartier

4. Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu, Editura Prut Internațional

5. Alchimistul de Paulo Coelho, Editura Humanitas

6. Guguță și prietenii săi de Spiridon Vangheli, Editura Guguță

7. Cartea lui De Ce de Martine Laffon, Editura Cartier

8. Chișinăul pe vremea lui Pușkin (1820-1823). Cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc, de Ioan Halippa, Editura Cartier

9. Abecedarul de Haralambie Moraru, Editura Biblion

10. Băiatul care voia sa doarmă de Michel Brule, Editura Cartier

Pub sovietic

marți, august 2nd, 2011

Prozatorul Vasile Ernu a ajuns zilele acestea prin locurile de baștină. Nu e vorba de Odesa. A revenit în Colibași, sat din sudul Basarabiei. Sătenii, care în anii precedenți vindeau legumele și fructele în Odesa și Galați sau direct de pe câmpuri, au rămas anul acesta cu roada aproape nevândută.

Vladimir Bulat, istoricul și criticul de artă, s-a întors la București, după Garâna, și a găsit, nu știu pe unde, această publicitate din perioada când Basarabia asigura, așa se zice, cu fructe și legume un imperiu.

Dacă cineva nu înțelege literele, cuvintele, atunci voi fi nevoit să fac o traducere. Va fi altă dată.

Ministrul Transporturilor din acea perioadă nu era dl Șalaru. Vagoanele erau scumpe și coletele ieftine.