Se va vorbi mult. Extrem de mult. Mă îngrozesc.
Eu iau o lecție de tăcere. Revin pe 15 septembrie.
Arhiva pentru: august, 2011
Cele mai bune universități
vineri, august 26th, 2011
Două topuri. Cel făcut de Times Higher Education conține 10 cele mai bune universități europene:
1-2. Universitatea Cambridge, Anglia.
Fondată în 1209 de profesorii care au părăsit Universitatea Oxford în urma unei dispute. Cei mai cunoscuți studenți: Isaac Newton, Charles Darwin.
1-2. Universitatea Oxford, Anglia
Înfiinţată în secolul al XIII-lea. Studenți Oxford au fost 12 sfinţi și 26 de prim-miniştri.
3. Imperial College London, Anglia
Fodată în 1907.
4. Swiss Federal Institute of Technology Zurich, Elveţia
Fondată în 1855. Einstein și-a luat diploma în 1901.
5. University College London, Anglia
Înfiinţată în 1826. Are 21 de nobeliari. Unul dintre ei era Rabindranath Tagore.
6. École Polytechnique, Franţa
Fondată de Napoleon Bonaparte.
7. Universitatea din Edinburgh, Scoţia
În 1582 apărea a patra universitate scoțiană. Englezii aveau doar două.
8. École Normale Supérieure, Franţa
Fondată în 1794 în timpul Revoluţiei Franceze.
9. Universitatea din Göttingen, Germania
Este cunoscută și ca Georgia Augusta. Înfiinţată de regele Angliei George al III-lea în 1737. Napoleon a studiat dreptul. Fraţii Grimm au predat. Are 45 de nobeliari.
10. Karolinska Institute, Suedia
Are 2000 de ani. Este în topul global al celor mai bune şcoli de medicină.
Al doilea top. Conține 10 000 de universități. Acolo suntem și noi. Topul universităţilor Ranking Web of World University este elaborat de Consiliul Superior de Investigaţii Ştiinţifice din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Inovării al Spaniei.
Pentru a ști pe unde ne e căciula am luat și primele 3 universități din România și Rusia. Pe ale noastre le-am luat pe toate. Din top. Mai multe nu sunt.
379. Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova, Rusia
778. Universitatea Politehnică din Bucureşti, România
838. Universitatea de Stat din St. Petersburg, Rusia
908. Universitatea de Stat din Novosibirsk, Rusia
935. Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, România
989. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, România
… …
4344. Universitatea de Stat din Moldova, Republica Moldova
4398. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Republica Moldova
4420. Universitatea Tehnică a Moldovei, Republica Moldova
4862. Academia de Studii Economice din Moldova, Republica Moldova
… …
6802. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Teştemiţanu”, Republica Moldova
… …
9959. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova
Acest post nu are nimic cu Istoria, cea comună. Orice aluzie este un fals.
Cele mai frumoase poeme
joi, august 25th, 2011
Claudiu Komartin și Radu Vancu au scos volumul „Cele mai frumoase poeme din 2010”. La editura Tracus Arte.
Frumos travaliu. Profesionistă selecție. În trei compartimente: 1)din volumele anului 2010; 2)șapte debutanți; 3)Guest stars. Din periodice.
Sunt 15 edituri care au tipărit poeme în 2010. Luate în seamă de Claudiu Komartin și Radu Vancu. Este și Cartier.
Câteva nume: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Aurel Dumitrașcu, Ion Mureșan, Emil Brumaru, Șerban Foarță, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Alexandru Mușina, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Octavian Soviany.
Din geografia imediată sunt: Aurelia Borzin, Irina Nechit, Emilian Galaicu-Păun.
Cartea care miroase a petrol
miercuri, august 24th, 2011
Intrarea pe piața cărților a mogulilor și JR-ilor petrolieri a fost prezentată ca un gest nobil. Și, ca întotdeauna, gândul lui Voiculescu, Vântu, Patriciu, Sturza & Ko. a fost la bietul cititor. Carte ieftină și ziar ieftin. Ce poate fi mai apetisant pentru un popor cititor dacă nu textul ieftin?!
Dezechilibrul pieței cărții – bani puțini, concurență acerbă, tiraje mici – s-a făcut și se face prin piața mediatică. Și ea fiind sub presiunea banilor puțini, concurenței sau obedienței, tirajelor mici.
Intrarea banilor cu iz de petrol și a banilor din confetti-urile politice peste carte și ziare a lăsat, lasă o pată mare de petrol pe dezvoltarea firească, lentă, concurențială a presei și a cărților.
Cei care cumpără carte ieftină o iau și o pun în bibliotecă. Să fie. Poate vor citi nepoții. Nu putem vorbi de o educație a cititorului, cum ar fi pretențiile nobililor editori petrolieri.
În România încălcările din legea Concurenței au fost acoperite cu tăcerea cumpărată prin condiții contractuale ale editurii deținute de președintele Asociației Editorilor Români, în Republica Moldova nimic nu funcționează și nici nu era nevoie să acoperire cu ceva.
Ceea ce fac colegii editori (Adevărul, Curtea Veche, Trei, Litera, Prut Internațional) este un succes de piață pe termen scurt și o reproducere pop din tabloul lui Bosch. Sinuciderea în lanț e frumos s-o privești. E oarecum straniu să faci parte din acest lanț.
Teoria pământului pârjolit va da roade. Vor rămâne editorii de carte cu miros de petrol. Și atunci cititorul va trebui să fie feciorul lui JR pentru a cumpăra carte.
Pe de altă parte, chioșcurile din Republica Moldova, care obstrucționează vânzarea presei print mai degrabă decât vând această presă, făcând bani din vânzarea țigărilor, sugrumă librăriile. Prin acest ziar plus carte ieftină.
Istoricul acțiunilor carte plus ziar a fost prin țări unde mogulii dețin întregul sistem media și editorial (Italia). N-a avut acces pe piața cărților, unde editorii sunt o branșă puternică și unde funcționează legile.
Cartea care miroase a petrol nu aduce lumină. Dar nici scopul nu este acesta. Cuvintele frumoase le vor spune ei. Cu un damf de chirosină și cu un râgâit politic. Îi veți crede. pe ei.
Confucius & Mario Puzo
marți, august 23rd, 2011
De ce guvernanții noștri citesc „Nașul” de Mario Puzo? E doar o carte voluminoasă.
De ce guvernanții noștri nu citesc „Arta guvernării” de Confucius? E doar o cărțulie subțire. Ca volum.
Istoria: japonezi & Cotul Morii
luni, august 22nd, 2011
Istoria Cotului Morii. În vara lui 2010 au fost inundații la Cotul Morii. În Republica Moldova. Casele moldovenilor nu erau asigurate. Guvernul AEI-1 a decis să ajute sinistrații. Să construiască noi case.
Guvernul a trimis o scrisoare prin care interzice vânzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcțiilor pentru sinistrați. Primarul de atunci, Mihai Mârzenco, procură 8 ha. Fără intermediari. Pe numele lui.
Terenul pe care sunt construite casele sinistraților din Cotul Morii îi aparține fostului primar.
El a procurat terenurile cu 50000 lei. Pentru 8 ha. Astăzi el speră să le vândă cu 70000 lei per hectar.
Casele nu pot fi date în exploatare. Statul trebuie să soluționeze problema proprietarului pământului. (Știre preluată din Jurnal, 19 august 2011)
Istoria japoneză. În martie 2011 a avut loc un cutremur, urmat de un tsunami devastator. În Japonia. În decurs de 5 luni japonezii au adus în secțiile de poliție mii de portofele și genți găsite printre dărâmituri. Care conțineau cca 30 milioane de bani lichizi.
Peste 5700 de seifuri, aduse la țărm de valuri, de asemenea, au fost predate poliției. Într-un singur seif a fost găsit echivalentul unui milion de dolari.
Suma totală a banilor aduși de japonezi la secțiile de poliție se ridică la 78 de milioane de dolari. (Știre preluată de la RFI, 19 august 2011).
Îmi cer scuze. Istoria românilor trebuia s-o separ de Istoria universală. Poate era mai puțin jenant. Pentru noi.
Dumitru Crudu și cei care vin
joi, august 18th, 2011
Au fost treisprezece texte. De literatură polițistă. Scrise în trei zile în Vila Verde de la Trebujeni. Inițiatori și coordonatori ai proiectului: Dumitru Crudu și Aurelia Borzin.
Textele au fost citite în ultima duminică, după amiază. După ce a fost găsită Camelia Vasilov. Una dintre autoare.
Mircea V.Ciobanu, criticul vehement al „prozei noi” și al lui Nicolae Dabija, a fost prezent în calitate de critic. La discuțiile precedente, cele de taină, de până la Trebujeni, Mircea V.Ciobanu era pregătit în calitate de victimă. Ar fi trebuit să fie personajul ucis în cele 13 proze polițiste. Dezmățul tinerilor prozatori a fost mai mare. Și l-au uitat pe Mircea V.Ciobanu la marginea prozelor.
Ei s-au lansat în texte cu spioni, cu operatori și crime de la CBS AXA (da, cei cu sondajele de opinie), cu clanuri verzi, cu sinuciderea lui Dumnezeu, cu iepuri și ficat pe trotuare, cu vinovați căutați de tânărul scriitor cu un tricou cu inscripția „Al Padrino!”, cu mortul Andriușa, poetul satului, cu Alexandrina, fata care a văzut Londra în timpul actelor huliganice, cu batista domnului profesor Vancu (nu are nimic cu poetul Radu Vancu), cu „Sânge negru”, cu „Două degete lipsă”, cu un boschetar și cu o proză pe care ar fi trebuit s-o citească Dumitru Crudu. Dar era prea târziu și l-am rugat să fie el victima. Și n-a citit-o. (Din informații demne de încredere, am aflat, că Dumitru Crudu avea trei caiete scrise. De mâna lui dreaptă. Cu un „c” caligrafiat mare și neglijent, cu un „a” care seamănă foarte mult cu celelalte 25 de litere ale alfabetului. Caietele erau de matematică. Scrisul era peste un rând. În rând încăpeau patru cuvinte.)
Cele treisprezece texte au fost scrise de cei care vin. Cei care vin sunt:
Ecaterina Bargan, Ion Buzu, Cătălina Bălan, Aura Maru, Dumitrița Parfente, Mihai Felea, Carolina Vozian, Diana Bârsan, Maria-Paula Erizanu, Camelia Vasilov, Andrei Doșa, Naomi Ionică, Aurelia Borzin și Dumitru Crudu. Nu e nicio greșeală. Sunt paisprezece autori. Doi au scris la patru mâini un singur text.
Evenimentul a fost susținut de Direcția Cultură a Primăriei Chișinău. Cei paisprezece autori au venit din diverse puncte geografice.
Eu am fost să beau o cafea. Mâinile sunt ale mele. Ibricul este proprietatea Vilei Verzi. Fotografia este a unui distins director de revistă cu multe pagini din Chișinău.
Gândurile sunt ale lui Mircea V.Ciobanu. Uitat la marginea prozelor polițiste de cei care vin.
Din neamul Șoimăreștilor. Drumurile
miercuri, august 17th, 2011
Probabil. Pe acest drum au călărit cei din neamul Șoimăreștilor. Dar asta e fost demult. Cu mult înainte ca despre ei să scrie conu Mișu.
Dacă treci prin codrii Orheiului, atunci la intrarea în Peresecina, vei găsi un pod/ porțiune de traseu în reparație. Semne de avertizare, anvelope vopsite (invenție autohtonă). Tot tacâmul. Care îl vezi pe autostrăzile europene. De la maghiari până la francezi.
Foarte frumos.
La ieșirea din Peresecina vei găsi un pod/ porțiune de traseu în reparație. Semne de avertizare, anvelope vopsite (invenție autohtonă). Tot tacâmul. Care îl vezi pe autostrăzile europene. De la maghiari până la francezi.
Foarte frumos.
Este și o mașină. Niva. Este și un „security”. Doarme la umbră. Să nu fure copii anvelopele, panglica de avertizare, semnele de avertizare.
Semnele de avertizare au fost puse pe când temperatura aerului a fost constantă câteva zile. De peste 7 grade. Conform normelor tehnice.
Era august. Și termometrul indica 32 de grade. Reparația încă nu începuse.
Dar era foarte frumos.
Textul Mariei
marți, august 16th, 2011
A venit ca un comentariu la „Istoria”. N-am găsit cuvinte. Nici pentru comentarii. Nici pentru injurii. Nici pentru ironii.
Era semnat: Maria. Este fără diacritice.
Și este despre noi.
Valeric s-a nascut la sat. Prin anii 60. Aurica s-a nascut la sat. In satul vecin. Cu vreo 10 ani mai tarziu decat Valeric. Ambii au crescut in familii cu multi copii. Au frecventat si absolvit cu mai mult sau mai putin succes scoala din sat. Valeric si Aurica s-au cunoscut la un hram. Acum 18 ani. In satul ei. Sau in satul lui. S-au placut. S-au casatorit. S-au stabilit cu traiul in satul lui Valeric. Familie tinara, venituri modeste, somaj camuflat. In primul an de casnicie s-a nascut si primul fiu, Serioja. Vreo 12 ani mai tarziu s-a nascut si al doilea fiu, Catalin. Familie vulnerabila, venituri mai mult decat modeste, certuri (aproape interminabiile). Catalin avea un an jumatate cand mama a plecat la lucru la Moscova. Serioja a apucat sa termine gimnaziul din sat. Apoi a inceput sa lucreze cu ziua prin sat. Si sa ingrijeasca, impreuna cu tata Valeric, de fratiorul mai mic. Mama a mai venit de cateva ori pe acasa. Apoi si-a gasit alt sot. Din alt sat vecin. Dar care lucra la Moscova. Peste trei ani a hotarat sa-l ia pe Catalin de la Valeric. “Bea si n-are grija de copil.” Aurica l-a lasat pe Catalin in satul ei natal. In grija unei rude, care tocmai isi ispasise pedeapsa pentru careva pacate in fata justitiei. Si a plecat la Moscova. De unde a trebuit sa revina de urgenta: Catalin a ajuns in stare grava la spital. La Chisinau. Dupa ce a fost maltratat de fostul puscarias. Copilul de 6 ani a refuzat sa mearga in sat sa caute bautura pentru tutorele sau. A fost batut bestial, a fost ars cu tigara. La Chisinau a fost operat la cap, medicii spun ca e in afara pericolului.
In afara oricarui pericol este deja si Serioja. Care a facut o criza de nervi, cand a aflat ce s-a intamplat cu Catalin. “De ce i l-ai dat, tata?”. Apoi a luat o franghie. A fost gasit peste doua zile. Pe un copac din rapa satului. A fost condus pe ultimul drum si de Catalin. Si de numaroase rude indoliate. Inclusiv de fostul puscarias.
Acum Aurica ingrijeste in spital de Catalin. Si asteapta ca acesta sa se faca bine. Ca sa plece iarasi la Moscova. La lucru.
Comentarii recente