Arhiva pentru: septembrie, 2010

« Însemnări anterioare

Pe Twitter

joi, septembrie 30th, 2010

Cum ne vede BoomLIT-ul?

„edituri pe Twitter?

astăzi am decis să urmăresc pe Twitter, prin contul proaspăt creat pentru BoomLIT, editurile românești care postează frecvent știri, comunicate de presă, detalii despre lansări, cărți, traduceri, autori etc. motivele ar fi diverse: nu doar să fiu eu la curent cu ultimele apariții editoriale, dar să pot prelua repede date proaspete din care să facem ulterior articole (sau interviuri interesante, nu contează), să dau pe viitor RT-uri followerilor BoomLIT, interesați de cărți, când văd ceva care merită șamd.

și tot astăzi mi s-a confirmat a o mia oară că în majoritatea editurilor nu există profesioniști în materie de promovare, nici măcar binevoitori amatori, dispuși să învețe…

din câte edituri există la noi, am găsit doar cinci-șase care merită atenția și au primit un follow binemeritat. cinci-șase, ok?!

dar țin să le felicit:

600f. Nemira | 400f. Vellant | 300f. Cartier | 200f. Art | 180f. Amaltea | 130f. Litera

restul (incluzând și nume precum Humanitas, Trei, All, Tritonic, Vremea, Curtea Veche sau altele) fie postează o știre din an în paște, fie și-au lăsat efectiv conturile de izbeliște sau sunt atât de interesați de microblogging că reușesc să aibă chiar mai puțin de 30 de followeri.

multe nici nu există, deși ne-apropiem de 2011. da’ vorba editorului: publicu și librarii ie proști, dom’le!”

Plăcut surprins. Și mulțumesc pentru felicitări.

Boierii minților și aristocrații vânzărilor sunt acolo unde le e bine.

Etichete:
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Fotbaliștii din Șerpeni

miercuri, septembrie 29th, 2010

Sunt cei în roșu. Sănătoșei, rumeni, oameni de pământ. Seniorii echipei de fotbal din Șerpeni. La meciul amical dintre Șerpeni și internaționala de nemți, belgieni și francezi am fost și eu. Eram coechiper cu Paulio, Papa, Nex, Șofer. Eram Gaga. Pentru Rin n-au mai fost suflete. Cu numărul 1,8.

Eram niște șfichiuri de oameni. Adversarii noștri erau Ceahlăul adus pe malul Nistrului. Pe de altă parte, probabil, nici un stadion din Moldova n-a avut atâtea suporterițe pe cât a avut pătrimea asta de oameni. Scorul de 4 la 4 este al lor. Care au intimidat fotbaliștii sin Șerpeni cu fustițile lor mini și cu vrăjeala „N-o să-i iasă, n-o să-i iasă…”, spuse parcă de vurdalace în ritmuri de vuvuzea, atunci când mingea era la roș-negri.

Fotbaliștii din Șerpeni au depus eforturi imense ca să nu ne rupă picioarele, coastele. Au jucat atât de atent, bănuiesc că niciodată în cariera lor n-au jucat atât de gingaș, încât au încheiat meciul epuizați complet. Relațiile șerpeno-germane trebuiau păstrate la cel mai înalt nivel al prieteniei.

La încheierea meciului ne-am strâns mâinile. Unul dintre ei a încercat să-mi spună ceva în germană. I-am răspuns că poate să-mi spună și-n română. „Tu-i Dubăsarii măsii! dacă știam că ești de-al nostru demult îți rupeam picioarele!” Șerpeneanul era profund revoltat și adânc epuizat.

Etichete: , , , , ,
Publicat în ZZ | 4 Comentarii »

Imposibila imunitate

marți, septembrie 28th, 2010

Sunt un cretin juridic. Din punctul de vedere al Procuraturii Generale. Ca mine mai sunt și alții. Dar ceilalți se cred înțelepți. Ei ne conduc.

Probabil (puțin probabil, varianta obiectivă), legiuitorii din AIE îi vor retrage imunitatea parlamentară deputaților comuniști Voronin și Popușoi.  Asta ar trebui să se întâmple până la desființarea actualului parlament. Aritmetic vorbim de câteva zile. Dacă data noilor alegeri este fixată pentru 28 noiembrie, iar campania durează 60 de zile, atunci nu mai știu ce matematică trebui să fac eu pentru a vedea pentru câte zile nu are imunitate fostul director „Moldsilva” și fostul președinte al Republicii Moldova. În momentul când ei intră în campania electorală pe listele comuniștilor obțin o nouă imunitate.Pentru a ajunge la 60 de zile scoatem 28 din noiembrie, 31 din octombrie. Avem 59. Ne mai rămâne o zi de septembrie.

Sunt considerat cretin juridic. Dar asta pare puțin. Cineva vrea să mă facă și cretin matematic. Ca mine sunt și alții. Dar ei sunt înțelepți. Ei ne conduc.

Etichete: , ,
Publicat în ZZ | 13 Comentarii »

Toamna lui Houellebecq

luni, septembrie 27th, 2010

Toamna romanului francez din acest an aparține lui Michel Houellebecq. 120 de mii de exemplare din „Harta și teritoriul” s-au vândut în prima săptămână de la lansare.

Francezii s-au pus pe citit să vadă ce e cu acest truism: „Sexualitatea este un lucru fragil, e atât de greu să intri în ea și atât de ușor să ieși”.

În Librăriile Cartier se mai prăfuiesc niște romane de Houellebecq. Dintre cele vechi și traduse în română.

În timpul când francezii citeau „Harta și teritoriul” niște părinți moldoveni au prins în flagrant proprii copii. Aceștia se masturbau în fața cărții „Sexul pe înțelesul copiilor”. Părinții se revoltă. Fac demers la Agenția de Protecție a Moralității. De interzis. Căci în ingenua Basarabie spermatozoizii au chip de înger.

Etichete: , , , ,
Publicat în ZZ | 13 Comentarii »

Cititul la ruși

vineri, septembrie 24th, 2010

Camera Cărții din Rusia a prezenta datele statistice pentru prima jumătate a anului curent. Cărțile apărute până în 500 exemplare constituie 38,4 la sută dintre titluri. Până la 5000 exemplare sunt 30,1%. Tirajul mediu e de 5155 de exemplare față de 5692 în 2009.

Numărul de titluri traduse din:

engleză – 4155

franceză – 608

germană – 439

italiană -157

japoneză – 129

spaniolă – 80

suedeză – 71

poloneză – 69

daneză – 38

cehă – 20

sârbă – 17

ucraineană -9

maghiară – 6

bulgară – 1.

Traduceri din română sau moldovenească (anul trecut era trecută la statistica rusă) nu sunt.

659 de titluri au fost traduse din rusă în alte limbi.

Topul scriitorilor pe piața rusă (tiraje):

1. Daria Donțova – 2877,9 mii de exemplare

2. Iulia Șilova – 2078,1 mii de exemplare

3. Tatiana Ustinova – 1447,6 mii de exemplare

4. Arthur Conan Doyle – 1256,7 mii de exemplare

5. Tatiana Poleakova – 1022,1 mii de exemplare.

În top 20 n-a intrat niciun clasic rus.

Topul editorilor:

1. Eksmo – 5123  titluri – 39 545,7 mii exemplare

2. AST – 4816 titluri – 36 460,4 mii exemplare

3. Prosveșcenie – 711 titluri – 25 009,8 mii exemplare

4. ROSMAN – 707 titluri – 6045,5 mii exemplare

5. OLMA Media Group – 696 titluri – 5126,9 mii exemplare

(…)

50. Universitatea Pedagogică din Omsk – 140 titluri – 19,9 mii exemplare.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | 2 Comentarii »

Citesc, deci sunt sexy

joi, septembrie 23rd, 2010

Azi Ionela Costache și Sanda Cojocaru lansează la Librăria din Centru campania „Citesc, deci sunt sexy”.

Lista cărților care te fac să fii sexy (în opinia organizatorilor și de pe blogul lor):

„Literatura română

Marin Preda – Cel mai iubit dintre pamanteni

Nicolae Dabija – Tema pentru acasa

Andrei Plesu – Jurnal de la Tescani

Camil Petrescu – ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Cella Serghi – Panza de Paianjen

Cella Serghi – Cartea Mironei

Garabet Ibraileanu – Fragmente; Adela

Herta Muller – Leaganul respiratiei

Liviu Rebreanu – Adam si Eva

Mircea Cartarescu – De ce iubim femeile

Mircea Eliade – Maytrei

Mircea Eliade – Romanul adolescentului miop

Mircea Eliade – Nunta in cer

Neagu Djuvara – Civilizatie si tipare istorice

Octavian Paler – Viata pe un peron

Pavel Corut – Sa vii ca o parere

Petre Tutea – Scrieri Filozofice

Petru Popescu – Prins

Tudor Teodorescu Braniste – Printul

Virgil Ghioghidiu – ora 25

Mircea Cartarescu – Frumoasele straine

Gheorghe Florescu – Confesiuniel unui cafegiu

Neagu Djuvara – Amintiri din pribegie

Dinu Pillat – Asteptand ceasul de apoi

Emil Cioran – Pe culmile disperării; Cartea amăgirilor; Schimbarea la faţă a României; Lacrimi şi sfinţi; Amurgul gîndurilor; Singurătate şi destin

Literatura engleză

Anthony Burgess – Portocala mecanica

Emily Bronte – La rascruce de vanturi

Emily Bronte – Wuthering heights

George Orwell – 1984

george orwell – Animal Farm

James Clavell – Shogun

Jenny Downham – “Before I die”

John Fowles – Magicianul

Kate Mosse – Labirintul

Richard Hammond – On the edge

Tom Rob Smith – 44 Child

William Golding – Imparatul mustelor

Irlanda:

Oscar Wilde – Portretul lui Dorian Gray

James Joyce – Dubliners

Japonia, Australia, Norvegia, India

Autori Japonezi:

Eiji Yoshikawa – Musashi

Haruki Murakami – In Noapte

Haruki Murakami- Kafka on the shore

Haruki Murakami- Dans, dans, dans

Yasunari Kawabata – Jucatoarea de go, maestrul de go

Australia

Rhonda Byrne – The secret

Norvegia

Jostein Gaarder – Fata cu portocale

Canada

Jacques Poulin – Volswagen blues

India

Salman Rushdie – Versetele Satanice

Salman Rushdie – Seducatoarea din Florenta

Salman Rushdie – Midnight’s children

India

Tarun J.Tejpal – Alchimia dorintei

Suedia

Stieg Larsson – Fata care s-a jucat cu focul

Autori din Rusia

Ayn Rand – The Fountainhead

Boris Pasternak – Doctor Jivago

F.M.Dostoievski – Dialogurile

F.M.Dostoievski – Fratii Karamazov

Ivan Turghienev – Prima dragoste

Lev Tolstoy – Anna Karenina

M.Bulgakov – Maestrul si Margarita

Vladimir Nabokov – Invitatie pe esafod

Vladimir Nabokov – Lolita

Literatura Americana

Dan Brown – Deception Point

Elizabeth Gilbert – Eat, pray, love

Elizabeth Kostova – The Historian

F.Scott Fitzgerald – Tandretea Noptii

F.Scott Fitzgerald -Diamond big – ritz

F.Scott Fitzgerald -The Great Gatsby

Harriet Beecher -Coliba unchiului Tom

J.D. Salinger -De veghe in lanul de secara

Jack Kerouac – On the road

Jeffrey Eugenides – The virgin suicides

John Fante – Ask the dust

Ken Kesey – Zbor deasupra unui cuib de cuci

Kurt Vonnegut – Breakfast of champion

Kurt Vonnegut – Sirens of Titan

Kurt Vonnegut – Hocus Pocus

Kurt Vonnegut – Slaughterhouse five

Kurt Vonnegut – God Bless You, Mr.Rosewater

Margaret Mitchell – Pe aripile vantului

Richard Bach – Iluzii

Richard Bach – Pescarusul Jonathan Livingstone

Theodore Dreiser – The Financier

Theodore Dreiser – The Titan

Theodore Dreiser – The Stoic

Theodore Dreiser – An American tragedy

Theodore Dreiser – The Financier

Thornton Wilder – The bridge of san luis rey

W.Faulkner – As I lay dying

Stephen King- Anotimpuri diferite

Literatura Germana

Anne Frank – The diary of a young girl

Emmanuel Kant – Critique of Power of Judgement

Friedrich Wilhelm Nietzsche – The Antichrist

Herman Hesse – Siddahrta

Herman Hesse – Jocul cu margele de sticla

J.W.Goethe – Suferintele tanarului Werther

Johann Wolfgang Von Goethe – Faust

Thomas Mann – Moarte la Venetia

Thomas Mann – Muntele vrajit

Michael Ende – Povestea fara sfarsit

Carti recomandate de membrii grupului Partea I

Literatura FRANCEZA

Albert Camus Moarte fericita

Albert Camus – Ciuma

Albert Camus – Strainul

Alexandre Dumas – Doamna cu camelii

Alexandre Dumas – Contele de Montecristo

A.S.Exupery – Micul Print

Antoine Prost – Douze lecons sur l’histoire

Blandine Lathuillière, Olivier Tallec Belle de nuit – Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucurestene

Emilie Zola -Germinal

Emilie Zola- La bete humaine

Frederic Beigbeder -Dragostea dureaza trei ani

Gustave Flaubert- Madame Bovary

Guy de Maupassant – Belle Ami

Hector Malot – Singur pe lume

Jules Verne – O calatorie spre centrul pamantului

Marc Levy – In alta viata

Marc Levy – Si daca e adevarat

Michel Foucault – The birth of prison

Moliere – Le bouregois gentilhome

Moliere – Le malade imaginaire

Pascal Bruckner – Hotii de frumusete

Paul Theroux – The Great Railway Bazaar

Paul Verlaine – Poeme

Paul-Loup Sulitzer – Le roi Vert (Regele Verde)

Rene Descartes – Meditations (Meditatii)

Simone de Beauvoir – Al doilea sex.”

Asta-i lista. Femeile citesc periculos.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | 21 Comentarii »

Paradisul lui Gogol și Castelul lui Kafka

miercuri, septembrie 22nd, 2010

Gogol a fost un nătâng. Și-a ars cu propria mână volumul doi din „Suflete moarte”.  Literatura mondială a rămas fără Purgatoriul și fără Paradisul rusesc.

Kafka a fost un șmecher. Și-a rugat prietenul să-i ardă manuscrisele. Așa cititorul a aflat de „Proces”, de „Castel”, de „America”, iar Domnul K a obținut cetățenia personajelor literare celebre.

„Suflete moarte” în traducerea excelentă a lui Emil Iordache o mai găsiți în Librăriile Cartier. Purgatoriul și Paradisul rusesc nu există. Poate s-au mai păstrat niște exemplare vechi din Dante în traducerea lui Coșbuc. Există și Paradis, și Purgatoriu, și Infern. La Dante.  Are și comentarii. Unde Coșbuc, singur împotriva tuturor, încearcă să demonstreze că viziunea lui Dante este vineri, 28 martie 1298. Tot după Coșbuc, doar Beatrice are tron. Ceilalți comentatori vorbesc și despre tronurile sfinților. Codul Divinei comedii e mai mult decât „văzui în vis o bâlbâită fată”.

Etichete: , , , , ,
Publicat în ZZ | 2 Comentarii »

Fondul Culturii. Proiectul

marți, septembrie 21st, 2010

Dedic aceste rânduri poetului Mihai Godea și compozitorului Ghenadie Ciobanu, domnului  List și domnului Conachi

La 16 iunie în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat proiectul de lege cu privire la Fondul Culturii. Inițiatori sunt câțiva deputați liberal-democrați și liberali.

Nobilă intenție. Aproape dumnezeiască. După Ghenadie Ciobanu & Ko.

E un hoit de înger.

Cât timp oamenii de cultură vor căuta metode de a obține bani de la stat pentru oameni de cultură, atâta timp cultura va fi orfană, beteagă, chioară și obeză. Am rămas la mentalitatea sovietică, când partidul unicul și indivizibilul plătea oamenii de cultură pentru slujul propagandistic. Cu cât mai multe structuri vom crea pentru serviciul culturii, cu atât vor fi mai puțini bani pentru cultură. Statul se poate implica și este obligat să o facă atunci când e vorba de biblioteci, muzee, case de cultură. Dar statul nu are dreptul să se implice așa cum este prevăzut acum în Legea activității editoriale, o lege modificată de Stepaniuc și lăsată în vigoare până la modificările de la paștele cailor liberali, liberali-democrați, democrați, sorieni și europeni.

De unde vrea bani Fondul Culturii?

Din bugetul de stat, din subvenții și din impozite pe obiectele culturale.

Noi avem o industrie culturală ca în Veneția. Vindem imagini cu gondolele de pe Bâc pe Valea Rădiului, pe strada Nucarilor, pe bulevardul Grigore Vieru. Iar fiecare basarabean e un gondolier care trebuie impozitat pentru vâsla dreaptă. Fondul mai vrea impozit pe cartea importată. Și, am vaga impresie, că vor și un impozit de 5 la sută din prețul cărților autorilor din bunul public. Asta înseamnă că un  Eminescu se va scumpu cu 5 la sută.

Voi veniți să susțineți cultura, impozitând cultura. În avans.

Mai vreți un impozit pe cultura erotică. Cine îmi va spune dintre voi, se cere imperios și impetuos o înjurătură culturală pentru adresare și pauză, Bukowski, Vakulovski, Miller trebuie vânduți cu 20 la sută mai scumpi ca Druță?! Nu-mi spuneți „da”. Deflorarea Nuței lui Druță în căruța cu fân sunt pagini erotice. Cartea nu se numește nici „Sexus”, nici „Plexus”, nici „Nexus”, nici „Băgău”, nici „Legături primejdioase”, nici „Dafnis și Cloe”. Are un titlu diafan: „Povara bunătății noastre.” E de o senzualitate care poate înlocui pilula magică Viagra (ați uitat s-o impozitați, apropos). Câți experți veți angaja ca să citească „Duduca Mămuca”, „157 de trepte spre iad”, „Arme grăitoare”? Vă spun autorii. Poate îi găsiți pe Google. Și-i impozitați. Fiți vigilenți, titlurile sunt amăgitoare. Criminalii sunt B.P.Hasdeu, Alexandru Vakulovski, Emilian Galaicu-Păun. Va trebui să angajați toți cititorii din Basarabia ca să caute pagini erotice în literatura existentă. Va trebui să faceți prunci ca să citească toate cărțile care apar. Va trebui să le cumpărați. Ca să le puteți impozita cu 20 la sută. Toate, toate. Sau va trebui să fundați (variantă recomandată de lingvistul Valentin Guțu, pe care n-o accept, dar aici o recomand cu drag) pe lângă Fondul Culturii și Comisariatul Cititului Erotic. Sau Camera Gondolierilor Basarabeni de pe lângă Fondul Culturii.

Mai am o întrebare. Cine va administra toate impozitele de la litera „a” până la „p”? Importați contabili ivorieni? Câte modificări vreți să faceți în Codul Fiscal?

Sunt nevoit să constat ca un bou. Toată cultura e în viagra. Ai viagră, ai cultură. N-ai viagră, n-ai cultură. Nu iubiți chiar atât de mult cultura. O sufocați. Pardon, o gâtuiți.

Se vede o gondolă-n zare. Mi-e incomensurabil scârbă, domnule Costache Conachi.

Etichete:
Publicat în ZZ | 16 Comentarii »

Fulgușor & Perestroika

luni, septembrie 20th, 2010

Era perestroika. Era Anna Ivanovna. Cafeaua costa 7 copeici. La aceeași masă stăteau Viorel Mihail, Val Butnaru, Seva Ciornei, Costică Olteanu, Boris Bechet, Boris Vieru, Valeriu Reniță, Sandu Canțîr, Boris Cremene, Costică Cheianu, Nicolae Popa, Vlad Pohilă. Em.Galaicu-Păun umbla cu basca lui Nichita Danilov prin Chișinău. Vasile Botnaru umbla cu bicileta prin Chișinău. Se mai împiedica de masa ceea Gheorghe Gheorghievici (Gheorghe Mazilu). Valentin Guțu și Eugen Lungu pregăteau pentru tipar „Opere” de Ion Druță în 4 volume. Lumea mai știa cine e Onache Cărăbuș. Eugen Cioclea părăsea Moscova pentru Chișinău și vocifera: „Cei patru mari poeți sunt trei: Cioclea și Ciornei”. Seva, „cu un ceainic bălăbănindu-se la gât, constata doar că e vorba de rimă. De aia a pus Ciornei. Cioclea nu intra în piciorul de vers. „Sfatul Țării” încă nu apăruse. „Tinerimea Moldovei” încă nu dispăruse. Lumea uitase de Brejnev. Voronin încă nu apăruse. Lorina Bălteanu încă nu era la Fundația Soros. „Învățământul public” încă nu era „Făclia”. Vasile Tarlev încă era șofer la teatrul „Eminescu”. Lumea încă era prin sate. Republica Moldova încă nu apăruse. URSS încă nu dispăruse. Se vorbea despre Godot, RDG, Ceaușescu, Mircea Dinescu, „Ogonek”.

Deoarece toate ăstea trebuiau să se întâmple într-un loc, el a fost numit „Fulgușor”. La intersecția dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Culorile sunt ale lui Tudor Coman.

Etichete: , , , , ,
Publicat în ZZ | 13 Comentarii »

Ghidul Claudiu Komartin

vineri, septembrie 17th, 2010

A trecut pe la mine Vladimir Bulat. Noi locuim la numărul 86. Dar Vladimir Bulat s-a luat după poemul lui Claudiu Komartin.  A întrebat un vecin unde e casa numărul 26. „Oi, blea, daaapoi e în celălalt capăt”. În celălalt capăt este poemul.

Str. Lermontov, 26

Pe drumul spre casa de pe deal,

şoferul Volgăi mi-a vorbit despre limba

dragostei

şi despre limba răului.

Mi-a vorbit cu

tot

trupul

cu muşchii-ncordaţi

şi cu venele îndârjite,

iar volanul din mâinile lui părea

un tufiş în flăcări.

– Am fost abandonaţi, a spus,

surâzător şi pierdut

şi m-am gândit că

portbagajul

e plin

cu nitroglicerină.

– Am fost abandonaţi, şi nici luna

nu o să se mai arate

pentru multă vreme.

Avea ochii roşii, ieşiţi din orbite.

Ochii unui halucinat.

Era în pragul divorţului.

Şerpuirea ilizibilă a şoselei

prin întunericul zdrenţuit.

Şi vorbele lui, rătăcind

sub o lumină rece,

fără stăpân.

Fugisem de ceva fără nume

şi voiam să uit

că undeva în sud

se rafina suferinţa – acolo

soţia profesorului plângea

părinţii lui Virgil plângeau

şi nu prea mai era nimic de făcut

în legătură cu lumea.

La ultima curbă, pe strada Lermontov,

o hăinuţă agăţată

în crengile unui platan

legănându-se în bătaia vântului

şi spaima aceea

că e-un copil spânzurat – o viziune

pe care noaptea a

dat să

o şteargă

cu scrâşnet de os

cu fierul pe fier.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | 6 Comentarii »

« Însemnări anterioare
Facebook Urmăreşte-ne pe Twitter Abonează-te la RSS

Blog din Moldova