A fost vândut la o casă de licitație primul număr de bandă desenată Batman. În 1939 publicația costa 10 cenți. În 2010 prețul de vânzare a fost de 1 300 000 (un milion trei sute mii) dolari.
Nu vreau să comentez.
Arhiva pentru: februarie, 2010
Komartin & Coman
joi, februarie 25th, 2010
„Un anotimp în Berceni”, „Dicționarul Mara” și „Monstrul fericit” mai pot fi găsite azi la Librăria din Centru. Sunt ultimile exemplare, adunate de prin toate librăriile Chișinăului. Poate le mai prindeți pentru un autograf. Poate nu le mai găsiți. Vă privește. 99,9 la sută din tiraje s-au vândut în România. În librăriile românești nu le mai puteți găsi din toamnă.
Cu aceste trei cărți am reușit să ne demonstrăm nouă (nu am veleități să demonstrez terților) că piața de carte românească poate absoarbe poezie. Poezie a tinerilor. Contează să fie de calitate.
Mă-nclin în fața tuturor librarilor care au acceptat cartea de poezie. (Cei din meserie știu de ce).
Am un sentiment straniu față de cititorul de poezie basarabean, care, cu excepția celor 0,1%, au trecut pe lângă carte/ cărți cu propria poezie în cap.
Ne vedem diseară. Cu Dan Coman și Claudiu Komartin. La Librăria din Centru.
La o aniversare
miercuri, februarie 24th, 2010
Avem 15 ani. Ce facem?
Evenimente. Culturale.
Și cărți.
În martie vor apărea:
„Eroi și minuni ale Evului Mediu” al celui mai important medievalist Jacques Le Goff;
„SchrummSchrumm”, romanul lui Fernand Combet, care a apărut în Franța acum 40 de ani la o editură mică, readus recent în atenția publicului mare de Gallimard;
„Holocaustul la periferie”, o antologie de studii despre holocaustul din Transnistria din anii 1941 – 1944, este o traducere din germană;
„Evanghelia trădării sau O biografie a lui Iuda” de Regis Burnet;
„Copilul din mașina galbenă”, probabil cel mai bun volum de poeme al Irinei Nekit;
„Bunele maniere” de Angela Cara într-o ediție revăzută, completată și de bun-smiț.
Evenimente.
Joi, 25 februarie, la 18.15, la Librăria din Centru vă așteaptă, pentru prima dată la Chișinău, cei mai importanți poeți ai generației tinere din România: Claudiu Komartin și Dan Coman;
miercuri, 3 martie, la 17.00, la Librăria9 vor fi lansate romanele Oanei Stoica Mujea;
miercuri, 3 martie, la 18.15, la Librăria din Centru va fi lansat romanul de debut al Stelei Popa „100 de zile”, prima lucrare de proporție despre evenimentele din aprilie 2009;
vineri, 5 martie toate Librăriile Cartier vă așteaptă la „Noaptea cărților deschise” (dichis și carte) într-un program de până la miezul nopții;
miercuri, 10 martie, la ora 18.15 la Librăria din Centru deschidem Expoziția de cea mai bună carte germană (voi reveni cu detalii).
Ne maturizăm frumos. Exploatând munca unui minor de 15 ani. Care-i face la 6 martie. (Ne cerem scuze că am mințit pe FaceBook, care nu permite sau permite cu restricții înregistrarea minorilor. Sper să fim înțeleși.)
Vă așteptăm. Și mulțumesc celor care vor fi alături de noi.
Piaţa de carte – încotro?
marți, februarie 23rd, 2010
Profit & Carte
Elevi, tineri sau maturi citind în stradă, în parcuri sau în drum spre casă nu sînt imagini caracteristice ţării noastre. Din păcate, moldovenii preferă să investească în orice – haine, bujuterii, reparaţii – numai nu în cărţi. În plus, cultura citirii cărţilor a scăzut continuu odată cu apariţia unui număr mare de posturi radio şi TV pentru care nu trebuie să plăteşti. Din aceste considerente, piaţa autohtonă de carte nu este tocmai una demnă de invidiat, rulajul acesteia fiind echivalent cu cel al unei edituri mari din România. Despte piaţa de carte din Moldova, dar şi despre cauza lipsei interesului faţă de literatură a moldovenilor, corespondentul Profit, Natalia CIUBAROV, a discutat cu directorul Editurii Cartier, Gheorghe ERIZANU. (mai mult…)
Neutralitatea
luni, februarie 22nd, 2010
Unele lucruri mă enervează. De obicei, fumez, tac, fumez, tac, fumez. Tac. Iar fumez. Neutralitatea Moldovei din Constituție mă enervează. Nu tare. Deoarece îmi aduce aminte de neutralitatea Belgiei dinaintea primului război mondial. Belgia era țară neutră. Atât doar că trupele germane au trecut prin neutralitatea ei ca să atace trupele franceze. Care se credeau protejate de neutralitate Belgiei.
Neutralitatea Moldovei la 2010 e ca neutralitatea Belgiei la 1914. Iar neutralitatea Belgiei era ca neutralitatea varzei dintr-o seră de Bruxelles. Vrea Jean s-o taie, atunci o taie. E vorba doar de o varză neutră.
Costurile neutralității sunt de nenumărate ori mai mari decât costurile altor securități. Vezi costurile și eforturile Elveției pentru apărare. Și vezi istoria Belgiei.
Așa spun cărțile.
Lăsați varza în pace. Mă duc să fumez. Și să tac.
Biblioteca lui Tim
miercuri, februarie 17th, 2010
Tim are 80 de cărți. Poate o sută. Sunt patru rafturi în salon. Și unul în wc.
Bibliotecile personale cu un număr atât de mic de cărți vorbesc cel mai bine despre personalitatea posesorului. Bibliotecile cu peste o mie de cărți sunt deja ca și câmpia rusă. Poate fi orice. În bibliotecile mici cărți întâmplătoare nu există. În biblioteca lui Tim sunt cărțile clasicilor englezi, câțiva scriitori importanți ai secolului XX, cărți de istorie, cărți de analiză politică. Și Era extremelor de Hobsbawm. Tim a absolvit istoria la Oxford. Și este cu vederi de stânga. Are ghidul Malvania. (Un ghid comun pentru supraviețuire în orice țară din Europa de Est sau fosta URSS. Malvania nu e Moldova. Dar Moldova poate fi Malvania.) Tim are nevoie de el. Vizitează cam de două ori pe lună estul Europei.
Așa arată biblioteca lui Tim. Și așa este Tim.
Uită-te în biblioteca ta. Și vezi cum arăți. Dacă arăți cumva. Dacă ești cumva.
Până la Planeta Moldova
vineri, februarie 12th, 2010
Librăria din Centru a fost mică. Pentru cei peste o sută de oameni prezenți la lansarea „Nekrotitaniumului” de Planeta Moldova. La Chișinău au revenit după 7 ani Mitoș Micleușanu și Florin Braghiș. Prezenți scriitorii Em. Galaicu-Păun, moderatorul și gazda, autorului volumului „Arme grăitoare”, Constantin Cheianu, autorul volumului „Sex & Perestroika”, Dumitru Crudu, autorul romanului „Măcel în Georgia”, Alexandru Vakulovski, autorul volumului „Pizdeț”, Aurelia Borzin & echipa „Clipa” și alții pe care nu i-am observat. Prezent Roman Iagupov, formația „Zdob și Zdup”. Prezenți alți 80 de tineri pe care i-am văzut în bănci, în companii IT, în internaționale. Era un public tânăr. Era un public care emana libertate. Și era mult.
Pentru ei, cei tineri, vroiam să le spun că Planeta Moldova a avut un precursor. Doru Ciocanu. Dar atunci nu era internet. Iar când în Basarabia a ajuns internetul au venit și grijile vieții pentru Doru Ciocanu. A emigrat în Canada. A apărut cu o carte la Cartier în 1996 sau 1997. Se numea „Dicționar auafed”. Dar dezlănțuirea a rămas în manuscrise. Care unul Dumnezeu știe dacă mai sunt pe undeva.
Constat cu regret că viața în Republica Moldova e mai dură decât viața pe Planeta Moldova. Citiți saga Serafimei Cozonac. Trăiți în Republica Moldova. După aia vă dați cu părerea. Dacă mai aveți cuvinte.
Despre bunele maniere
joi, februarie 11th, 2010
În 2005 la Editura Univers pedagogic apărea cartea „Bunele maniere”. Angela Cara, autorul manuscrisului, a fost anunțată de editorul Iurie Miron, că poate scoate cartea dacă apare și numele lui pe copertă. „Bunele maniere” a apărut cu doi autori. Angela Cara și Iurie Miron.
În 2009 editorul Iurie Miron s-a mutat la Editura Lyceum. Cu „Bunele maniere”. Dar a uitat-o pe autoarea manuscrisului. Iar „Bunele maniere” în 2009 sunt doar ale lui Iurie Miron.
Așa spun bunele maniere.
Poate să mă exprim ca un blogger. Cu i din e.
Manualele care vor fi
miercuri, februarie 10th, 2010
Azi a fost licitația de manuale.
Anul trecut, din cauza reformei lui Stepaniuc, elevii din R.Moldova au rămas fără manuale. Fondul Extrabugetar de Manuale n-a reușit să încaseze 6 milioane lei din arenda manualelor. Acești bani lipsesc acum pentru repunerea în funcție a sistemului de editare al manualelor. Editorii au fost afectați direct. Librarii au fost afectați indirect. Tipografii au fost afectați direct. Furnizorii de hârtie au fost afectați direct. Copilul din clasa a V-a a consilierului prim-ministrului a fost afectat direct. A învățat dintr-un manual utilizat în al cincelea an. Uzat. Fără pagini. Fără coperți.
De la implementarea în 1998 a reformei învățământului preuniversitar tirajul manualelor a scăzut de la 87 de mii de exemplar până la 40 000 de exemplare astăzi. Numărul elevilor ar putea fi și mai mic. Unele școli prezintă în borderourile lor și copii care au plecat în străinătate. Ca să păstreze un număr mai mare de elevi. Altfel școlile riscă să fie închise.
Statistic în Republica Moldova sunt mai puțini elevi decât în județul Iași.
Oferta cea mai mică a fost pentru manualul de „Fizica”, clasa a IX-a, a Editurii Cartier. Pentru 112 pagini color, la un tiraj de 47 000 exemplare, la un format de 16,5 x 23 cm, editorul a solicitat 13,47 lei.
Cea mai mare ofertă a fost la manualul de „Limbă și literatură română pentru școala alolingvă” pentru clasa a XII-a a Tipografiei Centrale. Pentru 224 de pagini, format 16,5 x 23 cm, pentru un tiraj de 7000 exemplare, editorul a solicitat 59 de lei.
Cel mai voluminos manual a fost ofertat de Vector. Pentru „Limba și literatura rusă”, clasa a IX-a, școala rusă, autorii propun 408 pagini.
Au fost acoperite toate cele 22 de loturi scoase la licitație. Documentele de licitație au fost procurate de 15 editori.
Cea mai mare concurență a fost pentru următoarele loturi:
1. „Educația plastică”, clasa a VII-a – 4 oferte (Litera Internațional, Litera AVN, Știința, Epigraf).
2. „Limba și literatura rusă”, școala națională, clasa a IX-a - 4 oferte (Lumina, Vector, Prut Internațional, Cartier).
3. „Limba și literatura română”, clasa a IX-a – 3 oferte (Litera AVN, Știința, Cartier).
În apărarea lui Lilian Negură
marți, februarie 9th, 2010
Actualul canadian și unul dintre tinerii activi din anii perestroikăi, militant bezmetic pe atunci al limbii române, Lilian Negura propune: „La aceasta etapa varianta de compromis pentru care as milita este urmatoarea formula a articolului 13 – “Limba de stat in R Moldova este limba moldoveneasca. Limba moldoveneasca poate fi numita in R. Moldova si limba romana, ceea ce semnifica ca aceste doua limbi sunt identice”.
Atunci cand opinia publica va fi pregatita, se va putea schimba definitiv denumirea limbii din Constitutie.”
Câțiva tineri, foarte activi virtuali, l-au trimis la păscut mieii chirilici. Iar membrii comisiei de elaborare a noii Constituții vin cu propunerea francă: „Limba română este limba oficială a Republicii Moldova”. Mai demult, prin niște file-uri virtuale, am propus ca articolul 13 să fie omis. Iar denumirea limbii să rămână doar în Declarația de independență (unde e numită „limba română”) și în Legea cu privire la funcționarea limbilor (unde figurează cu numele de „limba română”).
Cu un milion de oameni activi plecați din țară, cu 900 de mii de pensionari, cu 900 de mii de copii și cu 80 de mii de fani Pavel Turcu, stau virtual și mă întreb real, cine vrea binele acestui hămesit pământ: canadianul Lilian Negură, constituționaliștii moldoveni (înmulțiți aritmetic în ultimii opt ani), bucureșteanul virtual care ne spune că vom rămâne proști în continuare cu limba moldovenească, talibanul lingvistic din Șărăuți, trezit acu de când se deschide podul de la Lipcani, belgianca Ludmila Bulgaru,care crede sincer și vrea sincer să fie introdusă limba română în Constituție sau directorul de opinie Constantin Tănase, care spune într-un editorial, de fapt, ordonă: lăsați denumirea limbii în pace?
Nu știu. Acu.
Știam. Pe când eram mai tânăr și tata în puteri.
Comentarii recente