Cultura e fără acoperiș. Și este exact ca actualul cinematograf Gaudeamus. Proprietarii au sistat lucrările de demolare. Societatea civilă e mulțumită la iarbă verde și like-ută pe facebook. Proprietarii vor merge în instanță. Vor obține câștig de cauză. Și vor construi cele două imobile. Până atunci, pe osemintele primarului Schmidt și ale arhitectului Bernardazzi, vor sta patru pereți și un banner, numit cultură.

Cultura poate fi bun comun atunci când:

  • părinții le citesc/spun seară de seară povești/texte de calitate propriilor odrasle și aruncă la gunoi, dacă cumva au intrat în casă cărți cu texte & desene îndoielnice;
  • părinții vor cumpăra alte cărți pentru copiii lor decât cărțile copilăriei lor, care erau alese atunci de părinții lor;
  • educatoarele recomandă cărți bune copiilor și părinților și nu-i obligă să cumpere cele 10 cărți multiplicate pentru bani de șefi din educație;
  • școlile și bibliotecile creează cercuri de lectură pentru a-i ghida pe elevi în lumea imensă a cărților bune și nu creează pe mică pe ceas cenacluri literare, care produc industrial grafomani;
  • Morcoveață va fi recomandat ca lectură de vară pentru clasele primare și nu pentru ultima clasă de gimnaziu;
  • bibliotecile procură constant, cel puțin o dată pe an, carte valoroasă pentru rafturile lor (avem biblioteci care nu procură nicio carte de ani buni, biblioteci care procură aceleași cărți patru ani la rând, biblioteci care s-au transformat în săli de internet, în cercuri de croșetat și brodat în cruciulițe, biblioteci care procură cărți pentru copii scrise de killeri literari și ilustrate de nevăzători, cu șefi de achiziții care nu cunosc româna, biblioteci care repară acoperișul toamnă de toamnă, biblioteci care procură mobilier an de an.);
  • facultatea de jurnalism va avea în orarul de studii obiectele „literatura română” și „literatura universală”, cu examen obligatoriu la semestru;
  • media va avea constant rubrica de cultură de trei ori mai mică decât rubrica de matrimoniale;
  • media publică va avea în buletinele de știri cultură la alt nivel decât cea de la culesul căpșunelor cu paftale aurite și îngeri cu aripi la țâțe;
  • puținii ziariști care mai scriu recenzii de carte, film vor depune un efort mare, ca să nu scrie doar despre minunatele cărți ale soțului/soției & găștii de la barul USM;
  • platzforma.md va scrie nu doar despre genialele cărți de stânga sau Literatura și arta despre marii pășuniști & dumnezei uitați în secolul XXI;
  • premiile Uniunii Scriitorilor se vor da pe merite și nu pentru a obloji orgoliile autorilor unor cărți care n-au trecut nici măcar proba unui stat pe raft într-o librărie;
  • premiile politice, numite Naționale, decât să le dați profitorilor, plagiatorilor, morozovilor, mai bine nu le dați (oricum, ele au fost reinventate de Voronin pentru doi sau trei oameni. Lista a fost epuizată atunci)…

Și lista poate continua. Deoarece cultura depinde de fiecare dintre noi. Ce facem și cum facem. De la pruncul care ascultă povești până la scriitorul senior care își scrie onest amintirile.

Fără onestitate, fără meritocrație, fără perseverență cotidiană și deloc spectaculoasă, cultura nu poate fi un bun comun. Toți suntem hoți. Unii au furat acțiunile statului, alții au furat imobile & terenuri ale statului, alții au furat din demnitatea unuia pentru a-i preamări pe cei mărunții, alții au furat răpind din timpul nostru, alții au furat din orele profesorului de literatură.

Eu am furat de pe platzforma.md fotografia din capul textului.

Cultura noastră este exact ca cinematograful Gaudeamus de acum. Fără acoperiș. Cu banner. Pe oseminte. Înconjurați de un gard temporar. Visând la Arena Chișinău.

 

Salvează

Salvează

Salvează

Gheorghe Erizanu