Cinci etaje, 77 de ani și 09 bani

„Văd că ți-ai spălat mașina!” Tata e în duși buni. E un fel de binețe. „Mă gândesc că poate să scriu pe tine bonurile, ce zici?” Și tot mi-a vorbit tot drumul de situația politică din Republica Moldova, de ziua de ieri, de găini, de rațe, de motani, de câine, de curechiul murat și gustul lui, evident, foarte bun. De râșniță, de lemne de foc, de pari pentru sâiac.

După ce au venit scrisorile de la Fondul fiduciar despre încasarea dividendelor tot a pomenit de ele. Voia să le ia. În sfârșit, după 20 de ani, bonurile patrimoniale, în ciuda scepticismului feciorului, produc bani.

La insistențele tatălui, am telefonat la compania fiduciară. Să aflu cum pot trece acțiunile mamei, decedată fără a lua vreodată dividende, pe numele lui. Îmi zic că trebuie să vină tata să ia un extras. Întreb când. Pe luni, săptămâna viitoare. Rog frumos, dacă se poate, să ridic eu acest document: tatăl e bătrân, merge greu. Acceptă. Luni extrasul nu e gata. Inspectorul este în altă parte. Vine greu. Rar. Insist. Marți ridic extrasul.

Mergem la notarul raional. Cu extrasul. Procedura notarială pentru trecerea bunurilor de pe un soț pe altul se face prin deschiderea unui dosar la Ministerul Justiției. Pentru a lua Delegația pentru dividendele mamei trebuie de venit la notar peste o zi.

Autobuzul până în centrul raional costă 18 lei. Într-o direcție. Taxa de stat, costul notarial ajunge, parcă, la 240 de lei.

Biletul până la Chișinău e 19 lei.

Dividendele se plătesc la Chișinău. Într-o fostă clădire industrială, adaptată după 990 într-o clădire de oficii. Intrarea e ascunsă printre multele magazine, buticuri de la parter. Urci pe scări. Până la etajul cinci. (Este o clădire industrială. Scările unui etaj industrial sunt echivalente cu un etaj juma într-o clădire de locuit.) Tata urcă greu. Îi propun să-și tragă sufletul la etajul doi. „Nu pot. Dacă mă opresc, atunci mă voi porni și mai greu.” Urcă cu încăpățânare până la cinci.

Intrăm în compania fiduciară. Tata își scoate căciula. Își lasă bastonul la ușă. Este foarte obosit, dar pare fericit. Se așează în fața unei domnițe. Își scoate certificatele cu dividende fiduciare, își scoate documentul notarial, își scoate buletinul. Le are pe toate într-o geantă de umăr în care are o mapă de piele. Domnița întreabă dacă  avem o copie la documentul notarial. „Nu.”

O rog, totuși, să-i spună tatălui cât are de primit pe cele 588 de acțiuni sau unități de bonuri patrimoniale de ale sale și cele 608 ale mamei.

„09 bani.”

Dividente

Tata a coborât capul, s-a împuținat. Și a muțit. Îi zic domniței că luăm dividendele. Îmi spune că dividendele se ridică de la doamna de alături.

„Oni hoteat poluciati dividendî.”

„Cito?!”

La masa de alături e o mătușă mare-mare, îmbătrânită în acest birou de la etajul cinci, crescută direct din scaun, lipită de această masă cafenie, mărturie a industriei și designului de mobilă sovietic, caută cu lupa într-un registru manual numele, pune rigla în dreptul numelui găsit, bifează. „Documentî!” Tata ia toate documentele împrăștiate pe masa domniței, se scoală, ajutat de mine, le pune pe masa doamnei cu registrul dividendelor. „Raspișitesi!” Tata, mut, semnează. Îi scoate din sertar 10 bani. Îi pune pe masă. Tata își strânge documentele, moneda de 10 bani.

Îi vorbesc domniței, care e încă tânără și foarte frumoasă, despre înțelepciunea administrației fondului, despre xeroxul de 30 de bani și dividendele de 09 bani, despre vecina ei și viața vecinei, dar viața ei e încă înainte și e păcat să vadă bătrânii care urcă cinci etaje ca să constate că și-au bătut joc de ei. Viața, oriunde, e mai frumoasă decât în acest birou de la etajul cinci.

Mi-a spus că există, totuși, ascensor în clădire. E cu ieșirea în curte. Și a ieșit din birou.

Tata a tăcut tot drumul.

14 Răspunsuri la “Cinci etaje, 77 de ani și 09 bani”

  1. Victoria spune:

    No comments… Mi-au dat lacrimile.

  2. Andrei spune:

    Trist, atît de trist 🙁

  3. Vadim spune:

    Cred ca totusi daca de incercat de facut careva recalculari se poate macar cate ceva de obtinut ! e partial imposibil ca pe parcursul a 20 de ani sa nu fie inregistrat nici un profit la devidentele date ! plus ca chiar daca si a fost ceva nu cred ca sunt miliarde de devindente pentru compania data. Cred ca intrebarea data ar trebui discutata

  4. @Vadim: Muțumim pentru sfaturi. Posibil. Dar nu ăsta era scopul. Ca taică-meu sunt zeci de mii de bătrâni. Prin bonuri patrimoniale s-a vândut o speranță. Care era moartă din start.

  5. @Andrei: Este.

  6. Victor spune:

    Problema e că ăștia cu fondul fac, presupun, în felul următor: timp de 20 ani să zicem că s-au acumulat câteva miliaone de lei, ei le „investesc” in ceva (de ex. cumpărarea unui imobil) pe care-l dau în chirie pe numele lor la un preț derizoriu și atâta tot. Profit – zero, ei se aleg cu imobil care apoi ori îl folosesc ori îl subarendează la preț de 10 ori mai mare.

  7. Dinu spune:

    @Vadim: S-au adunat miliarde, si destul de multe. Spre exemplu “DAAC-Hermes” destul de buna investitie a bonurilor, dar din pacate nu pentru parintii nostri, ci doar pentru fostul “candidat la primarie”.

  8. Ana spune:

    Trist , destul de trist si rusinos sa traiesti in Asa numita ,,tara,,,

  9. Ecaterina spune:

    Doamne SFinte la ce zile am ajuns!

  10. Naty spune:

    Si eu cu tata am pățit la fel…. Erau 2 lei 40 de bani…. Nu i-am luat…. Hoți , domnilor, multi hoți in țara asta!!!

  11. e istoria murdara uzuala a inceputurilor capitalismului moldovenesc…privatizarea pe bonuri a fost procesul in care un grup mic de oameni i-au deposedat legal si cu hartie la mana pe cei multi…

  12. Victor spune:

    Concluzia : unica solutie – de fugit cit mai departe de ( era sa zic tara ) HUNTA .Odata ramasi singuri vor ramine si fara credite.Fara credite -sint ca si morti.

  13. @Victor: Și eu care credeam că sunt utilizate inginerii financiare. Nici atât. Doar simple găinării.

  14. @Vitalie Sprinceana: E istoria murdară a sfârșitului komunismului moldovenesc.

Scrie un comentariu

XHTML: Poți folosi următoarele taguri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>