Uneori, după gimnastica de dimineață târzie, Putin citește.  Este pasionat de cărțile de istorie. Le citește foarte atent. De obicei, biografii voluminoase despre Ivan cel Groaznic, Ecaterina a II-a și Petru I.

Sunt zvonuri, că uneori citește și romane. În 2006 a citit Sankea de Zahar Prilepin. Autorul articolului zice că e un roman despre clasa muncitoare care luptă împotriva cecenilor și împotriva unui guvernator corupt. De fapt, scena mortului și a coșciugului, care se dărâmă bucată cu bucată din kilometru în kilometru pe drumurile Rusiei provinciale, sunt cele mai bune pagini ale romanului.

Sankea a apărut la Cartier. În traducerea lui Vladimir Bulat. Mai este prin librării.

Cei care îi cunosc pasiunile literare ale președintelui de la Novo-Ogariova susțin că lui Putin i-a plăcut foarte mult romanul politico-fantastic Al treilea imperiu: un istoric latino-american din 2054 vorbește despre actele de eroism ale țarului Vladimir al II-a, care a adunat pământurile rusești.

Președintele Mircea Snegur citea Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Președintele Lucinschi este un mare amator al lui Montesquieu. Președintele Voronin citea Zoloto partii  (Aurul partidului) de Pavel Bunin. Președintele Reagan a fost un mare fan al lui Ayn Rand. Nu cunosc preferințele președintelui Timofti.

Nu cunosc niciun președinte care să citească Sărbătoarea țapului de Llosa, Omagiu Cataloniei de Orwell, Pentru cine bat clopotele de Hemingway sau Biserica albă de Druță. Pentru amatorii de SF aș prefera, totuși, un președinte care citește  Stăpânul inelelor de Tolkien sau Dune de Herbert. Hobbitul rămâne pentru poetul Brumaru.

(După un articol din Newsweek de Ben Judah)

Gheorghe Erizanu