Articole publicate în categoria ‘Dosar

Cărțile anului 2011. Basarabenii (Lista a II-a)

luni, ianuarie 2nd, 2012

Mulțumim celor care au semnalat aparițiile anului 2011: Mircea V.Ciobanu, Mihail și Alexandru Vakulovski, Igor Ursenco.

Am ajuns la:

Proză

1. Emilian Galaicu-Păun, Ţesut viu, 10×10, Cartier

2. Mihai Vakulovski, Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău, Cartea Românească

3. Iulian Ciocan, Tărâmul lui Saşa Kozak, Tracus Arte

4. Marcel Gherman, Cartea viselor, Arc

5. Claudia Partole, Ultima amantă, Arc

6. Anatol Moraru, Nu mă tentează, Cartier

7. Leo Butnaru, Îngerii şi râsu-plânsu, Ideea europeană

8. Oleg Serebrian, Cântecele mării, Cartier

9. Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău, Tracus Arte

10. Mitoș Micleușanu, Trepanoia, Art

11. Igor Ursenco, S.T.E.P.,  Herg Benet Publishers

Poezie

1. Arcadie Suceveanu, Fiinţe, umbre, epifanii, Arc

2. Vasile Romanciuc, Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Arc

3. Călina Trifan, Femeile trăiesc cum respiră, Arc

4. Leo Butnaru, Jefuindu-l pe Picasso, Vinea

5. Ecaterina Bargan, Cântece de la șase, Gunivas

6. Ana Rapcea, Dulceaţă de coarne, Lumina

7. Diana Iepure, O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare

8. Doina Postolache, Poeme cu molii, Prometeu

9. Nicolae Leahu, Alungarea muzelor din cetate, Cartier

10. Eugeniu Cioclea, Ofsaid, Princeps Magna

Eseu/Literatură de frontieră

1. Aureliu Busuioc, În căutarea pierderii de timp, RAO- Prut Internaţional

2. Valentina Tăzlăuanu, Lumea după Hamlet, Lumina

3. Tamara Cărăuş, Capcanele identităţii, Cartier

4. Lucreţia Bârlădeanu, Scrisori din Paris, Arc

5. Doina Postolache, 601 sau Valiza cu busole, Arc

6. Mihai Vakulovski, Portret de grup cu generaţia 80, Tracus Arte

7. Iurie Colesnic,  Chișinăul din Amintire, Grafema Libris & Ulisse

8. Iurie Colesnic,  Autori de la Viața Basarabiei, Grafema Libris & Ulisse

9. Alexei Vakulovski, În gura foametei, Institutul Academiei Victimelor Totalitarismului

10. Ion Țurcanu, Descrierea Basarabiei, Cartier

11. Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română (interviuri cu tinerii dintre milenii), Casa de Pariuri Literare

Antologii

1. Nicolae Popa (antologator), Cartea poeziei 2011, Arc

2. Dumitru Crudu (antologator), Covoare moldoveneşti. 16 tineri prozatori basarabeni, Grafema Libris

3. Igor Ursenco (antologator), Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Herg Benet Publishers

Cărțile anului 2011. Basarabenii

joi, decembrie 22nd, 2011

În 2011 a fost multă proză. Ne maturizăm.

Mircea V.Ciobanu a fost cel mai activ cronicar. Și-a pus în cap toate generațiile: de la Nicolae Dabija la Iulian Ciocan. Și are o altă părere despre maturizarea literaturii române din Basarabia.

Ministerul Culturii din Chișinău și-a schimbat preferințele. La recomandările Uniunii Scriitorilor din Moldova, fără concurs, banii pentru editare de carte nu se mai duc la editurile de stat (Lumina, Cartea Moldovei), ci la Editura Arc. Este o schimbare și asta.

Scriitorii basarabeni și-au lărgit aria geografică a editurilor. Dar s-au izolat în propria găoace, nesiliți de nimeni. E o impresie. Probabil e complet aiurea.

Pe piața românească au apărut primele eBook-uri: Humanitas Digi, Polirom și Cartea Românească prin Elefant, Adevărul, Litera și Cartier.

Probabil, mi-au scăpat titluri. Le puteți completa. Voi fi recunoscător.

Eseu

Tamara Cărăuș – Capcanele identității, Editura Cartier

Ion Țurcanu – Descrierea Basarabiei, Editura Cartier

Aureliu Busuioc – Căutarea pierderii de timp, Editura Prut Internațional

Iurie Colesnic – Chișinăul din Amintire, Editura Grafema Libris & Ulisse

Iurie Colesnic – Autori de la Viața Basarabiei, Editura Grafema Libris & Ulisse

Lucreția Bârlădeanu – Scrisori din Paris, Editura Arc

Marcel Gherman – Cartea viselor (Debut), Editura Arc

Proză

Mihail Vakulovski - Tovarăși de cameră. Student la Chișinău. Rockman , Editura Cartea românească

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozac , Editura Tracus Arte

Emilian Galaicu-Păun -  Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Oleg Serebrian – Cântecul mării, Editura Cartier

Anatol Moraru – Nu mă tentează, Editura Cartier

Nicolae Leahu – Erotokriticon, Editura Cartier

Doina Postolache – Valiza cu busole sau 601, Editura Arc

Claudia Partole – Ultima amantă, Editura Arc

Dumitru Crudu (editor) – Covoare moldovenești. 16 tineri prozatori basarabeni, Editura Grafema Libris

Poezie

Vasile Romanciuc – Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Editura Arc

Arcadie Suceveanu – Ființe, umbre, epifanii, Editura Arc

Călina Trifan – Femeile iubesc cum respiră, Editura Arc

Nicolae Leahu – Alungarea muzelor din cetate, Editura Cartier

Tribuna.md, politicieni & cărți

miercuri, decembrie 21st, 2011

Tribuna.md a desemnat 10 politicieni și 10 analiști politici ai anului 2011. Editura Cartier le-a oferit, ca partener, câte o carte.

Primul instinct a fost să le ofer cărți din colecția „Colorăm”: „Colorăm animale”, „Colorăm păsări”, „Colorăm flori și insecte”. Cărțile sunt făcute meseriaș de către Vitalie Coroban. Este o logică și mult bun-simț în aceste cărți.

Cărțile sunt doar ale Editurii Cartier. Poate pe la alte edituri sunt titluri mai frumoase.

Inițial am scris motivul alegerii. După aia, cred, că e mai bine să lăsăm cărțile să vorbească. Așa că am eliminat comentariile.

POLITICIENI

1.       Vlad Filat: „Cartea lui Cum” de Martine Laffon și Hortense de Chabaneix

2.       Liliana Palihovici: „Oare chiar așa să fie băieții?” de David Pouilloux

3.       Vladimir Voronin: „Oare chiar așa să fie fetele?” de Sylvaine Jaoui

4.       Mark Tkaciuk: „Băiatul care voia să doarmă” de Michel Brule

5.       Marian Lupu: „Cartea lui Când” de Laura Jaffe

6.       Vlad Plahotniuc: „Aventurile lui Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll

7.       Mihai Ghimpu: „Dați totul la o parte ca să văd” de Eugen Cioclea

8.       Dorin Chirtoacă: „M-am însurat cu o păpușă gonflabilă” de Louis-Thomas Pelletier

9.       Igor Dodon: „Enciclopedia P.Guitz. Pentru cei care umblă deocamdată sub masă” de Lică Sainciuc

10.    Mihail Formuzal: „Icoane” de Nicodim Kondakov

ANALIŞTI

1.       Petru Bogatu: „Fără termen de prescripție” de Sergiu Musteață și Igor Cașu

2.       Nicolae Negru: „Descrierea Basarabiei” de Ion Țurcanu

3.       Anatol Ţăranu:  „Craii de Curtea-Veche” de Mateiu Caragiale

4.       Igor Boţan:  „Kebra Nagast. Biblia etiopiană”

5.       Vitalie Andrievschi: „Rusoaica” de Gib I.Mihăescu

6.       Bogdan Ţîrdea: „CritiAtac. Antologie I (2010-2011)”

7.       Anatol Golea: „Prădătorii de la Kremlin” de Helene Blanc și Renata Lesnik

8.       Viorel Cibotaru: „Nekrotitanium” de Planeta Moldova

9.       Nicolae Chirtoacă: „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu

10.    Arcadie Barbăroşie: „Capcanele identității” de Tamara Cărăuș

Contabilitatea întreprinderii

luni, noiembrie 21st, 2011

„Arta ținerii socotelilor”, așa cum o percepem azi, a apărut cu vreo 500 de ani în urmă. După modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia. Era și firesc să fie un italian din orașele-republici. Unde comerțul era cel mai dezvoltat.

Primele evidențe contabile au apărut odată cu scrisul. La sumerieni. Scribul scria pe placa de argilă umedă obligațiile asumate, iar părțile implicate în negoț confirmau prin semnătură că însemnările sunt corecte.

Utilizarea monedelor de către greci, cu 600 de ani î.Hr., a dinamizat comerțul. Și evidența contabilă.

Până la papa Sylvestru al II-lea (anii 999 – 1003) în Europa se utiliza greoiul sistem numeric roman. Răspândirea sistemului numeric arab a simplificat și a făcut contabilitatea mai laxă.

Mult timp contabilii italieni țineau ascunse deprinderile „artei ținerii socotelilor”. Era invocat „secretul afacerilor”. Dar era mai degrabă o protejare a castei celor aleși pentru cifre.

După apariția creditului, în registrele contabile, în afară de mișcările de bani și mărfuri, au intrat și datoriile și creanțele. Ceea ce a dus la apariția conturilor. Erau așezate una după alta: debitul și creditul. Apoi s-a ajuns la forma clasică. Debitul la stânga și creditul – la dreapta.

Contabilitatea se făcea pentru negustori. Organele fiscale, investitorii și raiderii au apărut mult mai târziu.

Așa spun cărțile.

CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII de Lilia Grigoroi, Liliana Lazăr ș.a.  (Editura Cartier, 2011)

(După Cartea zilei, Publika TV)

Chișinău. Frăția pentru salvarea Greciei

miercuri, noiembrie 9th, 2011

Lunile din iarna lui 1820 – 1821 semănau cu vremea minunată din septembrie. N-a nins un fulg. Nobilimea Chișinăului își petrece timpul pe la serate și baluri. La namesnic adeseori sau în casa lui Cantacuzino.

În Valahia a început răscoala lui Tudor Vladimirescu, comandant de panduri în timpul războiului ruso-turc. Care vroia scuturarea dominației fanarioților în scaunul domnesc al Valahiei. Era scânteia care a aprins eteria (tovărășie întru salvarea Greciei).

În acea iarnă la Chișinău au sosit frații Ipsylanti: Alexandru, Dimitrie, Nicolae. La chemarea lor pentru eliberarea Greciei s-au adunat vreo 50 de mii de oameni. Principele Alexandru Ipsylante, ofițer în armata rusă, a cerut ajutorul rușilor. Împăratul Alexandr a declarat că nu-i susține pe tulburători. Și l-a demis din funcție și armată.

Odată cu venirea primăverii luptele au ajuns la hotarul Imperiului. Rușii au fortificat oștile de la Prut. Chișinăul era controversat de aventura lui Ipsylanti. Ceea ce l-a făcut pe Pușkin să noteze în jurnalul său: „…m-am petrecut seara la N.D. – o grecoaică admirabilă. S-a vorbit de A. Ipsylanti; printre cei 5 greci eu singurul vorbeam ca un grec. Cu toții se îndoiau de reușita eteriei…”

Odată cu eteria Chișinăul a început să clocotească. În loc de 12 mii de locuitori într-un spațiu de patru verste pătrate s-a ajuns la 50 de mii. Chișinăul devenea un havuz de principi și boieri nobili din Constantinopol și din cele două principate: domnitorul Mihail Suțo, familia Mavrocordat, principele Caragea, familia Moruzi.

Era începutul.

Așa spun cărțile.

IOAN HALIPPA. CHIȘINĂUL PE VREMEA LUI PUȘKIN (1820 – 1823) CU 333 DE INTERSECȚII DE LICĂ SAINCIUC  (Editura Cartier, 2011)

(Din  Publika TV)

Zi cehoviană

marți, noiembrie 8th, 2011

A horoșaia segodnea pogoda… Ne jarko… V takuiu pogodu horoșo povesitsea…

(Anton Cehov, Unchiul Vania)

Îmi dă cineva o variantă de traducere?

Tomas Transtromer

miercuri, noiembrie 2nd, 2011

Tomas Transtromer. Cu o cu două puncte. Nu e chiar atât de greu de pronunțat. Ultimul laureat Nobel pentru literatură. Sunt fotbaliști suedezi mult mai cunoscuți ca Transtromer.

Poezia nu prea se traduce. Nu prea se citește. Nu se fac bani cu ea. Este într-o categoria inferioară romanelor. Este un hobby. O faci pe cont propriu. Și o faci pentru tine. Iar academicienii suedezi nu prea au acordat Nobel suedezilor. În ultimul timp.

Pe Tomas Transtromer l-a cunoscut Iosif Brodski. Alt poet Nobel. Și l-a apreciat foarte înalt. I-a dedicat și un poem. Pe Tomas Transtromer îl cunoaște Ghennadii Ayghi. Nu are Nobel. Îl știu din două volume xeroxate, apărute prin anii 80 la o editură franceză. Cred că ținea de revista „Kontinent” a emigranților ruși.

Și Brodski, și Ayghi susțineau că cel mai mare poet contemporan este Tomas Transtromer.

În anii 90 a suferit un atac cerebral. A fost paralizată partea dreaptă a corpului. Și a pierdut aproape complet darul vorbirii. Monica, soția poetului, e cea care reușește să traducă sunetele  lui Transtromer  în suedeză.

Ars poetica sa e aproape ca în Goethe: „Eu deja am scris prost și simplu, apoi prost și complicat, apoi bine și complicat. Acum eu vreau să scriu bine și clar.”

Cei care îl știu spun că chipul lui Tomas Transtromer radiază lumină. Iar cuvintele din poemele sale explodează în interiorul textelor. Ca o bombă cu vacuum.

Declarația drepturilor cărții

vineri, octombrie 7th, 2011

Printre internauții editori circulă o petiție a câtorva editori francezi. Nu știu dacă parlamentarii din Republica Moldova vor adopta sau ba modificările la legea activității editoriale din 20 aprilie 2000. După modificările din 2008 noi activăm nu pentru binele cărții, ci pentru sinecura unor editori de stat.

Article 1 : Les livres, tous les livres ont le droit d’exister.

Article 2 : Les livres sont égaux entre eux, sans distinction

d’origine, de fortune, de naissance, d’opinion, d’éditeur.

Article 3 : Tout livre a droit à la vie, à sa commercialisation,

à la chance d’être exposé au lecteur, et de donner à son

auteur celle d’être entendu et rémunéré à juste titre.

Article 4 : Tous sont égaux devant la loi qui les met à égalité

de prix pour tous en quelques lieux qu’ils soient proposés.

Article 5 : Chacun a droit à la reconnaissance en tout lieu de

sa personnalité, de la personnalité de son auteur, de celle de son éditeur.

Article 6 : Le livre, oeuvre d’imagination autant que de recherche,

s’adresse à l’imagination autant qu’au besoin de

l’homme. Il ne peut en aucune façon être dévoyé dans sa

commercialisation comme un produit d’appel de consommation courante.

Article 7 : Le livre est, et demeure garant de nos libertés.

Il ne peut en aucun cas être soumis à quelque aliénation que

ce soit tant sur le plan de la pensée que sur celui de sa vocation

fondamentale qui est de promouvoir le libre-échange des

cultures, des mentalités et des savoirs.

Article 8 : Le livre, ouverture de l’esprit, de recherches, de

plaisirs, consignation du savoir autant qu’oeuvre de création

doit être traité comme un bien indispensable à la culture, à la

promotion sociale et spirituelle, à l’information, et ne peut être

traité comme un vulgaire objet de profit.

Text’OCentre, Association professionnelle des Éditeurs en région Centre, France

Zăbava politicienilor

luni, octombrie 3rd, 2011

„Va rugam sa faceti un top trei carti, pe care orice politician trebuie sa le citeasca!

Un top de 3 carti pentru barbatii din politica si un alt top 3 pentru femeile din politica!

De asemenea sa comentati pe scurt, la fiecare carte, de ce o recomandati!”

Așa m-au rugat cei de la www.tribuna.md.

Trei cărți. E scurtă lista. Și e ingrat sfatul. Poți să recomanzi niște cărți pentru oameni concreți. Le știi caracterul, le cunoști lecturile precedente. Este ca la medic. Trebuie să vezi pacientul.

Mă puneți în situația să fiu un fel de Kașpirovski. De pe un ecran să-i lecuiesc pe politicienii bărbați. Iar de pe alt ecran să lecuiesc politicienii femei. Nu sunt medic. Și nici Kașpirovski. Și nu am vocație pedagogică.

Pe de altă parte, „la fel ca oamenii, cărțile pot fi de ajutor; la fel ca oamenii, cărțile mint”, spunea Ruben Gallego, autorul romanului „Alb pe negru”.

Cei care fac politică știu că sunt câteva cărți. Ele se numesc „Epopeea lui Ghilgameș”, „Iliada” și „Odiseea”, „Măgarul de aur” a lui Apuleius, „Eneida” lui Vergilius, „Divina comedie” a lui Dante, „Gargantua și Pantagruel”, Shakespeare aproape integral, „Don Quijote”, „Faust”-ul lui Goethe, „Alice în Țara Minunilor”, „Micul prinț”. Și încă câteva. Restul cărților sunt puzzle-uri ale acestor cărți. E ca tabela lui Mendeleev. Sunt elemente de bază. Restul sunt acizi, săruri etc.

Ca zăbavă, bărbații politicii moldovenești pot citi:

1) „Suflete moarte” de Gogol. E nevoie din când în când să te uiți într-o oglindă. Și să știi că un Gogol te vede;

2)  „Ulise”-le lui Joyce. Ca să te pregătești de acea zi, când vei ști ca și Bloom, că la ora patru, după amiază, soția ta se va culca cu un tip gras și respingător, iar tu nu poți face nimic și nici nu vrei să faci nimic. Poate doar un roman de aproape o mie de pagini;

3) „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc. Ca să nu fii unul dintre acei găinari, care cred că fac istorie pe aceste meleaguri. Sau, cel puțin, să știi că ești unul dintre ei.

Ca zăbavă, doamnele politicii moldovenești pot citi:

1)  „Un veac de singurătate” de Marquez. Ca să știe că zodia în viața asta contează, totuși, mai puțin decât fondul genetic;

2)  „Pentru cine bat clopotele” de Hemingway. Nimic nu e mai frumos decât dragostea. Nimic nu e mai urât decât războiul. Nu toți bărbații sunt eroi. Și nu toți eroii sunt bărbați;

3) „Sex & perestroika” de Constantin Cheianu. Totul trece. Și sexul, și politica, și revoluțiile.

LIR

miercuri, septembrie 28th, 2011

46 de librării franceze au obținut în acest an titlul Librairie Independante de Referance. E ca un fel de stea Michelin pentru restaurante. Este un etalon al profesionalismului în domeniu. Concursul are loc al treilea an. În total sunt deja 514 librării LIR.

Pentru obținerea LIR-ului librăria are nevoie de personal calificat, crearea individuală a listei de titluri și un program cultural activ. Lista de titluri trebuie să cuprindă mai mult de 6000 de titluri. Obligatoriu să nu fie toate noutăți editoriale.

Librăriile care au semnul LIR au facilități la impozite, acces la credite fără dobândă pentru renovări librărie și acces la subvenții pentru evenimentele culturale.