Avem nevoie de un sfat înțelept. De la cititorii înțelepți ai Cartier-ului.

În revista Semn a apărut un fragment din lucrarea  lui Nicolas Trifon Les Aroumains, un peuple qui s’en va. În traducerea lui Adrian Ciubotaru. Fragmentul avea titlul  Cadril valah în epoca bizantină: intrarea aromânilor.

Cartea va apărea la Cartier. Cu titlul Aromânii, un popor pe cale de dispariție.

Dar autorul are o reținere în legatură cu titlul. Era preafrumos titlul fragmentului.

„În franceză există o ambiguitate, sugerata de „en”, (un peuple qui s’en va), care se pierde prin aceasta traducere/interpretare. Explicația, pentru „un peuple qui s’en va” e dată în Avant-propos. Tradus cuvânt cu cuvânt, „un peuple qui s’en va” dă în româna : „un popor care se duce”, ceea ce e nesatisfăcător pentru că apare imediat întrebarea : Unde ? . Salvarea în franceză vine de la particula „en”,” observă Nicolas Trifon.

Avem câteva variante de lucru. Suntem deschiși pentru altele. Cartea e prea importantă și prea bine documentată că să nu găsim un titlu pe cinstea textului și al titlului franțuzesc.

Avem:

1. Aromânii, un popor pe cale de dispariție

2. Aromânii, un popor pe ducă

3. Aromânii, un popor gata de plecare

4. Aromânii : pretutindeni, nicăieri…

5. Aromânii

6. Aromânii: un popor în mișcare

7. Aromânii: în căutarea identității

Gheorghe Erizanu