Ieri prietenii și rudele și-au luat rămas bun de la Iuliu Gheorghiciuc. Din apartamentul său de pe Albișoara. De la etajul 13. Urcai cu un ascensor care oprea unde vroia el.

Ușa era fixată cu un tom de Aristotel.

Numele lui Iuliu Gheorghiciuc figurează la mulțumiri în lucrarea „Ioan Halippa. Chișinăul pe timpul lui Pușkin (1820 – 1823) cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc”. Vorbeam cu Lică. Nu e bine să-l punem în ramă pe Iuliu. A fost un om liber. Nu ne va înțelege.

Cartea va fi in memoriam Iuliu Gheorghiciuc.

Gheorghe Erizanu