Strada Octavian Goga din Chișinău nu e cea mai fericită. Se află în ceea ce a mai rămas din târgul medieval moldovenesc, distrus conștient în perioada sovietică. Iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din ghetoul Chișinău.

La primăria Chișinău a ajuns recent o propunere pentru redenumirea străzii Octavian Goga în strada Aleksandr Suvorov, guvernatorul Crimeiei, conte de Râmnic, general al Ecaterinei a II-a. A luptat la 1789 alături de voluntarii români împotriva turcilor la Vadul Râmnic. Unde, în 1913, ruși i-au ridicat un monument. După trei luni pe postamentul de granit de Finlanda rușii au luat monumentul și l-au mutat la Odesa, apoi iar l-au mutat. La Ismail. În 1820, Nikolai Suvorov, ofițer în armata rusă, fiul generalului, aghiotantul țarului Alexandru I, fiind beat, s-a înecat în râul unde taică-său a obținut victoria împotriva turcilor. În 1959 România a ridicat pe locul vechiului soclu o copie a monumentului lui Suvorov de la 1913, iar satul Dumbrăveni din apropiere a purtat numele Suvorov o perioadă scurtă de timp. Băștinașii vorbesc despre monument ca despre locul unde a murit Suvorov, cu gândul la generalul Ecaterinei a II-a.

Câțiva ani în urmă, Mark Tkaciuk, fostul consilier komunist al lui Voronin, a venit cu inițiativa ca strada Octavian Goga să fie redenumită în strada Irinopol, nume dat în cinstea lui Grigore, mitropolitul de Irinopol și Vatopedi, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, în 1834. Mitropolitul fiind în viață atunci. Osemintele mitropolitului n-au avut tihnă într-un singur loc. Au fost la Catedrală. Apoi mutate la biserica Ciuflea.

Recent, după moartea lui Ștefan Petrache, a mai fost o inițiativă pe net (nu știu dacă a fost oficializată) ca una dintre străzile Chișinăului (fără a indica un nume concret) să poarte numele lui Ștefan Petrache.

Orice nouă putere din Chișinău a redenumit străzile en-gros, pe motive ideologice.

În anii 50 ai secolului trecut sovieticii au redenumit străzile Chișinăului cu numele sergenților, locotenenților și mareșalilor sovietici sau au rusificat numele până la o abstracție de grotă: strada Mitropolitului Grigore de Irinopol și Vatopedi a devenit str. Irinopoliskaia. Chișinăul era un oraș provincial din imperiul sovietic. Lumea, după 20 de ani, s-a obișnuit cu noile denumiri de străzi.

În anii 90 Chișinăul și-a schimbat denumirile. Străzile sergenților sovietici au devenit străzile clasicilor literaturii române (unde a intrat și Goga, alături de Titu Maiorescu, Alexandru Hâjdeu, Junimea, Vasile Alecsandri, străzi alăturate), ale imperatorilor romani, regilor români, iar bulevardele mareșalilor sovietici au devenit bulevardele panteonului dacic. Chișinăul devenea capitala Republicii Moldova. După 20 de ani, lumea s-a obișnuit cu noile denumiri de străzi.

Primarul socialist de Chișinău Ion Ceban a câștigat alegerile printr-o campanie calmă, cu accent pe împăcare a taberelor ideologice.

Președintele Dodon, care a intrat în noiembrie trecut în campania electorală pentru președenție din toamna 2020, mizează pe scindarea celor două tabere extreme (romantismul național și imperialismul nostalgic). De aia a apărut Aleksandr Suvorov, de aia a apărut limba moldovenească. Nu din respect pentru generalul rus, nu din respect pentru moldovenismul primitiv, nu din respect pentru imperiul sovietic sau minoritatea vorbitoare de rusă. E ora de analfabetism funcțional. Cu profesorul Dodon.

Iar Institutul de Literatură, Academia Română, vor fi nevoite să ia atitudine, să demonstreze axiome.

Strategia lui Dodon e să ne ocupe timpul, tot timpul. Trăim în țara lui Dodon și prostia ne ocupă tot timpul.

Gheorghe Erizanu