Astăzi editorii vor intra în a cincea bortă. Nu comentez. Restul e matrix.

Un politician, activ internaut, caută președinți.

O fi fiind bun Igor Munteanu. Dar este autor Cartier. O fi fiind bun Oleg Serebrian. Dar este autor Cartier. O fi fiind bun Vasile Nedelciuc. Dar este poet și a avut o carte de poeme: „Numărătoarea de frați”. O fi fiind bun Vladimir Beșleagă. Dar este autor Cartier. O fi fiind bun Leonid Talmaci. Dar are un viciu public. Când era în negocieri la New York era nevoit peste fiecare 15 minute să coboare vreo sută de etaje. Ca să fumeze. A avut permisiunea, la insistențele guvernatoriale ale leului, să fumeze în avionul New York – Frankfurt. Dar la costat o amendă de 2000 de euro. În Frankfurt. O fi fiind buni cei 40 de judecători ai lui Mocanu. Nu sunt nici autori Cartier (unul dintre ei a avut doar o legătură de intrare tantrică în Cartier, dar nu e  Nogai), nici poeți, n-au nici vicii.

Niște opozanți sunt în februarie. Și îl caută pe Kerenski.

Un internaut necunoscut cere socoteală pe impozitele lui la zăpada din curte. Domnișoara Lopată, cu inimioare roz,  plânge după el. Bleg ai fost, bleg vei rămâne. „Dacă dragoste nu e, atunci nimic nu e”.

Iar ciorile, în cârduri sau stoluri (nu știu anatomia mulțimilor zburătoare), îl caută pe primarul Chișinăului.

O fi fiind a ger. Într-o țară dalbă.

Intru în a cincea bortă. Și totul e matrix.

Gheorghe Erizanu