Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

În 1990 apărea la Editura Minerva Avangarda în literatura română de Ion Pop. Elegant scrisă și bine documentată. În 1999, la Editura Atlas, apărea ediția a II-a. La Cartier a apărut ediția a III-a, definitivă. Este un proiect cofinanțat de AFCN.

Zece alese din Avangarda în literatura română de Ion Pop:

  1. În 1907 Picasso pictează primul tablou cubist, Domnișoarele din Avignon.
  2. În 1908 Urmuz își scrie primele sale proze.
  3. La 20 februarie 1909 în ziarul Le Figaro, Paris, apare primul Manifest al futurismului de Marinetti. La 5 martie în ziarul Democrația din Craiova apare traducerea românească a Manifestului. Cu titlul Manifestul viitorimei. Marinetti și-a trimis Manifestul cu o scrisoare circulară mai multor ziare și reviste europene, cerând „adeziune totală sau parțială”. La 7 martie Manifestul apare în săptămânalul Țara noastră din Sibiu, unde și apare pentru prima dată în română termenul futurism. În același an, Gala Galaction, într-o scrisoare către Ibrăileanu, folosește pentru prima dată termenul avangardă.
  4. În 1912 apare revista Simbolul, avându-i ca redactori pe Ion Vinea, Tristan Tzara și Marcel Iancu.La Sankt Petersburg Nicolai Gumiliov înființează gruparea „acmeistă”. La Berlin apare revista expresionistă Acțiunea. La Moscova, Velimir Hlebnikov, David Burliuk și Vladimir Maiakovski editează volumul de avangardă O palmă dată gustului public. În 1914, la Londra, Ezra Pound întemeiază gruparea „vorticistă”.
  5. La 8 februarie 1916 este lansată, la Cabaretul Voltaire din Zurich, mișcarea Dada. Cu Tristian Tzara ca protagonist.  În anii următori aveau să apară celebrele sale Șapte manifeste Dada.
  6. În 1919 apare Sburătorul lui Eugen Lovinescu.
  7. În 1929 apare placheta de versuri Jurnal de sex de Geo Bogza, tipărită la Paris prin grija lui Ilarie Voronca.
  8. În 1930 Louis Aragon participă la Congresul scriitorilor sovietici de la Harkiv, aderând la linia politică stalinistă. Va publica poemul Frontul roșu, unde va ataca mișcarea suprarealistă. Românul Gheorghe Dinu își va manifesta și el adeziunea față de realizările staliniste.
  9. În 1932 se ține procesul intentat lui Geo Bogza pentru atentat la bunele moravuri. Revista unu își încetează apariție cu numărul 50, prefațat de Sașa Pană cu un Denunț în care declară că „asasinează revista”.
  10. În martie 1944, ca urmare a unui denunț, este arestat în Franța B.Fundoianu, împreună cu sora sa Lina. Sunt trimiți, ca evrei, în lagărul de la Drancy. Câțiva prieteni obțin eliberarea poetului. Care nu acceptă părăsirea lagărului fără Lina. Fundoianu a fost gazat la 2 sau 3 octombrie în lagărul de la Auschwitz.

P.S.: La 16 ianuarie 1946 Ilarie Voronca vine în România ca trimis al Radiodifuziunii Franceze. La 2 februarie Societatea Scriitorilor Români îi face o primire festivă entuziastă. După întoarcerea la Paris, poetul se sinucide, la 5 aprilie 1946.

În 1947, la Paris, se deschide expoziția internațională Le surrealisme en 1947, cu participarea a 84 de artiști. În catalogul expoziției apare textul Nisipul nocturn, ultimul publicat sub semnătura întregului grup suprarealist român: Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu, D.Trost.

În perioada comunistă s-a scris după principiile și valorile realismului socialist.

Literatură română avea să mai dea un manifest, la 90 de ani de la primele texte ale lui Urmuz, la 9 ani de la Revoluția din Decembrie 1989, în 1998: Manifestul fracturist al lui Marius Ianuș și Dumitru Crudu. Cine sunt fracturiștii? Fondatorii dau lista și principiile: „Dintre poeţii români sunt fracturişti: Ştefan Baştovoi, Mihai Vakulovski, Ruxandra Novac, Domnica Drumea, Sandu Vakulovski, Zvera Ion, Răzvan Ţupa şi presupunem – noi. Fracturismul este un curent al celor care există aşa cum scriu, eliminând din poezia lor minciuna socială. Fracturismul nu este o afacere poetică, o fraudă mic-burgheză sau o spargere la băncile goale ale poeziei de azi. Nu este aşa ceva. Fracturismul este un curent al celor care nu au speranţe carieriste, al celor care nu percep arta ca pe o tranzacţie socială, iar viaţa ca pe o afacere din care să poţi scoate cu orice preţ profit. Foarte mulţi consideră că (sau se comportă ca şi cum) literatura s-ar fi terminat la sfârşitul anilor optzeci, iar poezia tânără ar fi o palidă copie a poeziei cotidianului, a lunediştilor sau a tot felul de textualişti / iovişti sau a postmodernismului (îmbrăcat în straie româneşti). Nu este adevărat. Fracturismul desfide cotidianul şi jocurile textuale ale lui Gheorghe Iova. Fracturismul este suficient de puternic încât să existe pe propriile lui picioare. Braşovul sau Bucureştiul sunt nişte oraşe moarte. Poezia a crăpat în ele. Cei care au scris cândva poezie sunt cuprinşi astăzi de un putred spirit comercial, sunt înghiţiţi de mlaştina banilor. Prin modul în care trăiesc aceşti foşti nu mai au nici o legătură cu poezia.”

Marius Ianuș, la câțiva ani după scrierea Manifestului, s-a călugărit și își declină poezia sa de până atunci. Dumitru Crudu s-a întors în Republica Moldova, s-a căsătorit și a continuat să scrie poezie, proză, dramaturgie. Este membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Gheorghe Erizanu

Dorin Chirtoacă a fost primul politician din Republica Moldova care a reușit să rupă puterea comunistă, care părea atotputernică, în 2007. Vlad Filat ocupa locul trei, din partea Partidului Democrat, la alegerile de atunci pentru funcția de primar al Chișinăului. Vlad Plahotniuc dădea zero găsiri la căutare pe google. După 2007, frustrat de pierderea Chișinăului, generalul Voronin a dat liber mașinii de represii împotriva opozanților. Pârghiile erau aceleași: procuratura și judecătoriile.

2007 avea să aducă aprilie 2009. Dorin Chirtoacă a demonstrat că cetățenii Republicii Moldova pot spera, pot schimba, pot crede în viitor. În zece ani Dorin Chirtoacă a tot fost obstrucționat de puterea centrală. Îndârjirea jună a lui Chirtoacă, alimentată de încăpățânarea seniorială a unchiului Ghimpu, nu prea a deschis uși pentru coexistență pașnică nici cu partenerii de după 2009. Ambii politicienii au fost, mai degrabă, tribuni pe baricade, decât parteneri de dialog la mese rotunde. Administratorul Chirtoacă poate cere respectul cetățenilor pentru ceea ce face. Politicianului Chirtoacă poate cerși doar dragostea alegătorilor pentru ceea ce spune. La ultimele alegeri chișinăuienii, din frică față de un rău mai mare, mai degrabă, au ales politicianul Chirtoacă. În 2017 Dorin Chirtoacă a pierdut și respectul orășenilor pentru administrator și dragostea maselor pentru politician. Un politician iubit sau un administrator respectat nu boicotează confruntările. Dorin Chirtoacă este singur împotriva tuturor.

Boicotarea referendumului de duminică de către partidele politice „pro-occidentale” e o șansă de a păstra orașul fără budionovcă pe turlul primăriei. Atât. Nimic mai mult.

Silvia Radu a fost adusă ca administrator. Nu are nimic deocamdată cu politicianul Silvia Radu (și cu campania execrabilă a ei din prezidențialele 2016). Ea muncește și va munci doar pentru respectul orășenilor pentru ceea ce face. Fără obstrucționarea puterii centrale. Fără declarații politice.

Suntem atât de blegi încât istoria ar putea să-și bată joc de noi din nou. Și atunci vom crede că Silvia Radu e cea care ne oferă speranță, schimbare și viitor.

Vorba lui I.D.Sârbu: „dar despre asta nu se vorbeşte, în Craiova e în tradiţie să depui un testicol la Primărie, în semn de gaj sau ca ostatec. Asta îţi asigură restul de bărbăţie.”

 

 

Gheorghe Erizanu

Povestea  elefănțelului Mo e tristă și frumoasă, ca orice poveste de iubire.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai promițătoare prozatoare române din noul val, autoarea Rostogol-ului, cu o nouă carte pentru copii, cu lumea lui Toco.

 

Prima surpriză a poeziei românești: poeta Alina Purcaru debutează cu o carte pentru copii. E pentru fiica Catrina.

A doua surpriză: poetul Radu Vancu debutează cu o carte pentru copii. E  pentru fiul Sebastian.

Antologiile de colecție: Claudiu Komartin, Emil Brumaru & Radu Vancu, Petre Stoica & Marius Chivu, A.E.Baconsky & Al.Cistelecan, Nichita Stănescu & Matei Vișniec. Sunt cele mai subiective antologii. Sunt poemele marilor poeți alese de marii poeți de azi și de cel mai fin critic al poeziei românești, Al.Cistelecan.

Târgul de carte Gaudeamus va avea loc la Romexpo, București. De miercuri, 22 noiembrie, până duminică seara, 26 noiembrie.

 

 

 

Salvează

Salvează

Gheorghe Erizanu
Fotograful Roman Rybaliov citea ieri poemele lui Emil Brumaru. Roman Rybaliov nu cunoaște româna.
Ieri, ca să fug cât mai departe de lucrurile mărunte ale acestei lumi, am dat o poezie de Emil Brumaru. Mi s-a părut mai onest să vin cu o poezie frumoasă decât să mă dau cu părerea despre lucrurile urâte care ni se întâmplă.
Ieri l-am anunțat pe Emil Brumaru că a apărut antologia.
„Ieri m-au anunțat de la Academie, îmi scrie Emil Brumaru azi dimineață, că am luat premiul Mihai Eminescu pentru poezie pe anul 2015, volumul OPERE 5 (Crepusculul civil de dimineață), ed.Polirom.
Vin semne bune unul după altul…”
Tot ieri aflu, de la Ion Druță, că Academia Română inițiază o serie de cărți cu cei mai importanți scriitori români dedicată Centenarului Unirii. Seria va fi deschisă cu Ion Druță.
Ion Druță și Emil Brumaru sunt autori de raftul întâi ai Editurii Cartier. Academia Română are dreptate.
Autor de raftul întâi Cartier este și Claudiu Komartin. România literară are o altă părere. Pe ultima pagină. România literară greșește. Cronicarul de ultimă pagină știe și el de ce. Și eu știu de ce.

Salvează

Salvează

Salvează

Gheorghe Erizanu

„De-aș avea o sumă fabuloasă,

I-aș lua iubitei blugi feerici,

De-ar ieși toți popii din biserici,

Lăsând nunți, botezuri, parastase,

 

Ca s-o vadă-alene cum se plimbă-n

Ținte și tigheluri, suflecată.

Ci atunci, pocnind blazat din limbă,

Eu i-aș cere blugii să și-i scoată,

 

De-ar cădea trăsniți pe loc toți popii

Și-ar țâșni buluc din ziduri sfinții

Bâjbâindu-i trupul ca miopii,

Oh, până la pierderile minții!”

Asta ar face El, Îngerul jongler, Emil Brumaru. Iar noi, ipocriții, vom chema sfinții la noi jertfe. Pentru cele mai mari cauze ale umanității, patriei, creștinismului. Bieții sfinți, noroc de îngerul Brumaru că mai e printre noi. Le mai oferă o speranță.

Poem din Cartier de colecție nr. 12. O antologie de Radu Vancu. Cu fotografii de Roman Rybaliov.

După primele 10 volume din 2016, Cartier de colecție continuă în 2017 cu:

nr. 11: Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010 – 2017, de Claudiu Komartin. Fotografii de Ana Toma.

nr. 12: Eu, Îngerul jongler, de Emil Brumaru. Poeme alese de Radu Vancu. Fotografii de Roman Rybaliov.

nr.13: Singurătatea noblețele ei, de Petre Stoica. Poeme alese de Marius Chivu. Fotografii de Cosmin Bumbuț.

nr. 14:  cine n-a apucat să moară nu va mai fi, de A.E.Baconsky. Poeme alese de Al.Cistelecan. Fotografii de Nicolae Pojoga.

nr.15: Cuvintelor, necuvintelor, de Nichita Stănescu. Poeme alese de Matei Vișniec. Fotografii de Natalia Gârbu.

Cele mai frumoase poezii din literatura română sunt ilustrate cu fotografii excelente. Recunosc, eu sunt un geniu al fotografiei. Îmi lipsește doar stâlpul din cadru. Dar n-aveam cum să-l aduc în birou.

 

Salvează

Gheorghe Erizanu

Piața editorială românească e ca o mlaștină.Tiraje mici, pe urme însemnate de alții.

Actualii editori ori sunt nebuni, ori sunt aventurieri, ori sunt optimiști incurabili (o expresie mai elegantă a nebuniei).

Tirajele pentru proza românească sunt la o mie de exemplare. Pentru un an bun. Gib Mihăescu vindea Rusoaica în 40 000 de exemplare în 1933-34. Cartea de poezie e un succes azi la 500 de exemplare. Ion Pribeagu își începea primul tiraj în interbelic cu 5000 exemplare.

În RSSM, în moldoveneasca cu chirilice, poeții debutanți apăreau în 3000 exemplare. Prozatorii debutanți intrau cu 10 000 exemplare. Seniorii poeziei publicau în 20 000. Iar seniorii prozei apăreau cu 40 000. Pentru o populație de sub 3 milioane de cititori.

Editorii de astăzi sunt ca Seghei Sotnikov, fost șef al aeroportului din Republica Komi, Rusia.

Aeroportul din Ijma a fost închis de autoritățile ruse în 2003. Nu era rentabil și nimeni nu avea nevoie de el. Serghei Sotnikov a continuat să îngrijească pista de decolare a aeroportului. Din timpul și sănătatea sa. La 7 septembrie 2010 un avion de pasageri Tu-154 a fost forțat să aterizeze, ca o ultimă soluție de salvare, pe pista aeroportului lui Sotnikov. Niciun pasager nu a fost rănit.

Într-o lume a gangsterilor politici avionul va cădea. Numaidecât. Cândva. Așa ne mângâiem și noi orgoliul. Poate vom salva niște oameni. Cândva.

 

Gheorghe Erizanu

Jurnalist italian, plus 50 de ani, barbă de trei zile, cercel în urechea stângă. E italianul clasic care ar înnebuni o juma din doamnele Europei. E în documentare prin părțile Comratului.

Găgăuzii, popor binevoitor, l-au întrebat de unde e și ce vrea să facă.

–  Aaa, ești din Europa, ești gay?

– Da, sunt din Italia, din Europa. Dar nu sunt gay.

– Păi, europenii toți sunt gay.

Refrenul a fost în sate diferite. Constatările au fost și ale celor tineri și ale doamnelor, și ale bătrânilor.

Seara ne întâlnim la o cafea. Îmi povestește cazul. Eu sunt mut de eficiența propagandei ruse, a propagandei ortodoxe, a propagandei socialiste.

Luciano mă liniștește: „Nu-i nimic. Cu vreo 50 de ani în urmă italienii erau exact așa față de străini. Și nu era propaganda rusă. Și nici biserică ortodoxă. Și nici președinte socialist. Gheorghe, fii optimist, 50 de ani trec repede.”

– De acord. Dar și în Italia vor trece alți 50 de ani.

 

Gheorghe Erizanu

Georgia a fost oaspetele de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important târg profesionist. Unii editori din Republica Moldova au fost prezenți cu cărțile lor la standul României. Ministerul Culturii din Georgia are buget clar și consistent pentru promovarea culturii georgiene în lume. Ministerul Culturii din Georgia lucrează cu Ministerul de externe, ambasadele Georgiei. Scriitorii georgieni au fost traduși masiv în germană. Cu ocazia Târgului de la Frankfurt. Pictorii, interpreții georgieni au fost prezenți în cele mai importante galerii și săli de concerte germane. Dacă ne oprim doar la prezența georgiană pe piața culturală germană.

În 2018 România este oaspetele de onoare de la Târgul de Carte de la Leipzig. ICR-ul va subvenționa traducerea mai multor autori români în germană. România a mai fost invitatul de onoare la Târgul de la Leipzig în 1998.

Republica Moldova adeseori n-a fost nici oaspete de rând la târgurile de carte de la Frankfurt, Londra, Bologna, Leipzig, Paris, Madrid, New York.

Exportul de cultură al Republicii Moldova se face și se înțelege așa:

  1. se ia un Vally Boghian sau o Getă Burlacu, se arendează o sală pentru diaspora moldovenească din Paris sau Roma și se face un concert de export. Concertul se bagă la CV-ul interpreților;
  2. se ia un Eugeniu Doga sau un Nicolae Botgros, se arendează, se aduce diaspora moldovenească, se face un concert. Probabil, Doga și Botgros nu-și mai completează CV-ul ;
  3. se iau 10-20 de poeți, se traduc de o traducătoare cu licență în limbi străine la Universitatea din Bălți sau Chișinău, se scoate o carte la o editură din Chisinău, în franceză sau engleză. Și cei 10-20 de poeți bagă la CV apariția în limbi străine;
  4. se ia un Țăruș sau un Botnaru și se face o expoziție la Consiliul Europei. Și pictorii bagă expozițiile la CV.

Statele mari sunt mari nu din cauza că au petrol mult sau teritorii mari, armate mari sau vinuri bune. Toate statele mari exportă cultură. De aia sunt mari. Investiția în cultură este mult mai mică decât investiția în vin. Iar intrarea pe piețele străine nu depinde de cote, de Rospotrebnadzor, de carnete TIR, de secetă sau de inundații.

Exportul de cultură ar fi o unitate de măsură clară față de Premiul Național, față de politicienii Chișinăului, față de trimișii lui Dumnezeu aici.

Ar fi un aer de libertate, de competiție și de bun-simț. Asta e despre noi.

 

Gheorghe Erizanu

Cartier de colecție continuă în acest an cu cel mai tânăr poet antologat, Claudiu Komartin, „maestrul unei arte muribunde”. Unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni, Serhii Jadan, tradus pentru prima dată în română, cu romanul Jazz în Donbas. Un veac de istorie în imagini a satului basarabean de Mariana Pagu, redescoperirea surprinzătoare a lumii de Zaharia Cușnir în albumul Lumea lui Zaharia, cărți pentru copii de Victoria Pătrașcu și Radu Vancu, ilustrate excelent de Veronica Neacșu și Irina Dobrescu. Noi ediții în Cartier popular: Tatiana Țîbuleac, Grigore Vieru, Liviu Rebreanu și Mark Twain.

Maeștrii unei arte muribunde  de Claudiu Komartin. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție nr.11). Legată, 256 pag. Preț: 24 RON/ 109MDL. Proiect cofinanțat de AFCN.

„Poetul a depășit «dorința mimetică» girardiană, nu-l ispitește plierea pe modele (decât ca «exercițiu de stil», ca dialog sau omagiu în filigran), nici trendurile (decât ca fenomene socio-literare față de care ia distanță critică) și nici consacrările curente. El se luptă la marginea Imperiului (perversul și decervelantul Imperiu al Binelui, în formularea lui Philippe Muray), a alungat mediatorii, suportă pe viu, «la sânge», provocarea realității – o realitate sufocată de simulacru, asfixiantă la rândul ei, ale cărei ultime scintilații de prospețime le pândește ca un haijin, căutând astfel să reconfigureze acel dernier rivage de care vorbea Houellebecq. Se petrece în poezia lui Claudiu Komartin un balans hamletian între a fi și a nu fi, între furie și extenuare, cu momente de un lirism curățat de orice impuritate, străin de orice polizare estetizantă, precis și intens, transgresiv și lucid, care-ți face pielea de găină.” (O. Nimigean)

Jazz în Donbas de Serhii Jadan. Traducere din ucraineană de Maria Hoșciuc (Colecția Biblioteca deschisă).  Broșată, 404 pag. Preț: 39 RON/ 169 MDL.

„Serhii Jadan a scris o carte al cărei gen nu poate fi determinat. Textul este plin cu glume, ironie, aluzii, peste tot întâlneşti nostalgie şi reflecţii, are un pic de moralitate şi un pic de amoralitate. Are totul pentru ca să-ţi doreşti s-o citeşti până la sfârşit.” (Valentân Bușanskâi, Ukrainska pravda)

„Am impresia că personajele din literatura contemporană germană prea puțin trag la măsea, tocmai de aceea rareori se întâmplă ca actuala proză germană să fie atât de vie, plină de exuberanță și poezie, precum sunt romanele autorilor est-europeni, îndeosebi cărțile lui Serhii Jadan…
Jazz în Donbas este un western virtuoz.” (Marko Lipus, Der Spiegel)

„În opinia mea, Jadan ar putea deveni chiar în timpul apropiat laureat Nobel. Oricum, dintre toți literații din spațiul ex-sovietic, el are cele mai mari șanse.” (Viktor Toporov, critic literar rus)

Un veac de istorie în imagini. Ciuciuleni  de Mariana Pagu (Colecția Art).  Legată, 288 pag. Preț: 23 RON/ 109MDL. Proiect cofinanțat de AFCN.

 „Ființa satului este divina plămadă a înființării unui neam. Așezarea, seliștea, cetatea presupune existența unei primordii adamice. E ca și cum s-ar îndeplini, s-ar prestabili o legătură sacră dintre cer și pământ, adică un legământ ombilical al familiei dintâi cu marele cosmos. Astfel se perpetuează legenda satului. Bătrânii satului povestesc, hrisoavele atestă, iar istoricii și arheologii caută. Și peste tot mapamondul siturile arheologice sunt, de fapt, mărturii ale căutării acestor primordii (…). Tocmai de aceea stă înrădăcinată în credința săteanului, a copilului născut la țară odată cu veșnicia din el, convingerea că locul nașterii sale este centrul lumii și cel mai frumos loc de pe pământ!” (Ion Hadârcă)

Lumea lui Zaharia  de Nicolae Pojoga & (Colecția Art).  Legată, 208 pag. Preț: 24 RON/ 119MDL. Proiect cofinanțat de AFCN.

„Aceste imagini sugestive aruncă o lumină abundentă asupra a ceea ce reprezintă până acum o fereastră întunecată în viața cetățenilor sovietici, care au fost supuși unor represiuni dure. Mariajul lui Zaharia Cușnir cu arta și documentarul ne oferă o moștenire impresionantă, le­ga­tă de  o realitate dispărută, o șansă rară  de a ne revedea trecutul. ” (Tyrone Shaw,  profesor asociat de scriere creatoare și literatură la Universitatea din Vermont de Nord, SUA)

Ooooo poveste de iubire  de Victoria Pătrașcu. Ilustrații de Veronica Neacșu (Colecția Codobelc).  Legată, 36 pag. Preț: 25 RON/ 79MDL.

Elefănțelul Mo a rămas doar cu O, după plecarea mamei sale. Da, litera aceea mare și rotundă. Cu ea se joacă, ea adoarme, cu ea îi ține de urât. Dar va putea oare Mo, cu ajutorul lui O, să-și facă noi prieteni în savana fierbinte? O poveste tandră despre prietenie și generozitate care vă va surprinde și vă va încânta.

Regele Piticuț  de Radu Vancu. Ilustrații de Irina Dobrescu & (Colecția Codobelc).  Legată, 32 pag. Preț: 23 RON/ 75MDL.

Dragi copii, a fost odată un rege piticuț și bun – și nemaipomenit de trist. Și, ca întotdeauna, mămica a fost singura care a reușit să îl scoată din tristețe. Chiar dacă ea murise de mult. Citiți – și vă veți bucura și voi cu el.” (Radu Vancu)

Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac (Cartier popular). Ediția a III-a. Broșată, 124 pag. Preț: 23 RON/ 99 MDL

„Tatiana Țîbuleac a reușit un tur de forță cu acest prim roman al ei. Începutul, un overflow de imagini furioase și hipnotice, aduce bine cu Portocala mecanică de la un punct încolo, furia începe să se domolească, înlocuită de o visătorie paranoidă coagulată în jurul figurii mamei, generând la foc continuu fraze cu nimic mai prejos decât cele ale Aglajei Veteranyi; iar ultima treime a romanului, în care o mamă bolnavă de cancer și un fiu așteaptă moartea împreună – ei bine, pentru intensitatea ei atât de particulară nu îi pot găsi Tatianei Țîbuleac vreun corespondent. Scurt și intens, romanul ei splendid impune o prozatoare de la care am cele mai mari așteptări. ” (Radu Vancu)

Aproape (antologie de versuri) de Grigore Vieru (Cartier popular). Legată, 280  pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL

„Poezia lui Grigore Vieru este expresia unei sensibilități ieșite din comun, aproape dureroase. Criticul literar care vrea să o analizeze simte o sfială, ca și cum ar trebui să atingă o rană. (…) Dincolo de teme – sacre sau profane –, ceea ce conferă o frumusețe tragică poeziei lui Grigore Vieru este conștiința valorii imense a limbii.” (Alex Ștefănescu)

Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (Cartier popular). Legată, 272  pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL

Pădurea spânzuraților revoluționează romanul nostru analitic, prin studierea migăloasă a psihologiei individuale. Carte masivă, laborioasă, Pădurea spânzuraților este, în 1922, primul studiu moral care se impune atenției publice din câmpul epicii noastre.” (Șerban Cioculescu)

Prinț și cerșetor de Mark Twain (Cartier popular). Broșată, 248  pag. Preț: 23 RON/ 99 MDL

„Scriitori buni sunt Henry James, Stephen Crane și Mark Twain. Nu în ordinea aceasta sunt buni. Nu există o ordine pentru scriitori buni…”  (Ernest Hemingway)

Acestea sunt cărțile Cartier din octombrie 2017. Le găsiți în toate librăriile bune din România și Republica Moldova sau pe shop.cartier.md.

 

Salvează

Gheorghe Erizanu

În noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1917, cu o sută de ani în urmă, bolșevicii luau puterea la Petersburg.

În noaptea de 8 noiembrie, cel de-al doilea Congres al Sovietelor, Muncitorilor, Soldaților, Deputaților și Țăranilor adopta Decretul despre Pace, actul fondator al noii puteri. Pe 9 noiembrie avea să fie publicat în ziarul Izvestia.

Pe 8 noiembrie noua putere închide șapte ziare din capitala rusă.

Pe 11 noiembrie, prin tregere la sorți din trei arhirei, Tihon devine Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Era primul patriarh după 300 de ani. Petru I, supărat pe biserica rusă, desființează patriarhia în anul 1700. De la  Petru I până la Nikolai al II-lea Biserica Ortodoxă Rusă n-a avut patriarhi.

Maxim Gorki, scriitorul proletarilor, nota pe 7 decembrie 1917: „bolșevicii au pus Congresul Sovietelor în fața faptului împlinit al preluării puterii de către ei înșiși, nu de către soviete. (…) Este vorba de o republică oligarhică, republica câtorva comisari ai poporului.

Novaia Jizni, ziarul lui Maxim Gorki, a fost interzisă de Lenin la 16 iulie 1918.

 

Gheorghe Erizanu