Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

Juriile naționale au făcut publice listele scurte ale cărților de ficțiune pentru Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2021. Majoritatea țărilor au venit cu o listă scurtă din 4-6 cărți.

Membrii juriului pentru Republica Moldova: Aliona Grati, președinte, critic literar; ​Ludmila Şimanschi, lector universitar; Mariana Cocieru, profesoară; Lucia Butnariuc, librar.

Juriul din Republica Moldova a ales și el lista scurtă. Republica Moldova și Malta au cea mai scurtă listă. Câte două titluri.

Lista scurtă pentru Republica Moldova:

Lucreția Bârlădeanu, Misterul de Est– roman, Editura Arc

Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev- roman, Editura Paralela 45.

Comitetul de conducere EUPL a elaborat pe 9 decembrie 2019 și făcute publice pe 12 decembrie 2019 regulile pentru cărți și autorii eligibili.

„Obiectivul premiului este de a oferi vizibilitate internațională autorilor care se află la începutul carierei (sublinierea e a mea) în țara de reședință (sau de origine) și au început să aibă o expunere internațională. (…) Pentru a atrage interesul editorilor internaționali, cartea trebuie să fie recentă și prezentă pe piața de carte. Din motive de reputație, este important ca autorul să nu aibă niciun conflict de interese cu membrii juriului sau cu instituțiile UE.”

Pentru a îndeplini obiectivele și principiile menționate mai sus, trebuie respectate câteva reguli (voi menționa doar câteva):

  1. Autorul trebuie să fi publicat între 2 și 4 cărți de ficțiune.
  2. Cărțile autorilor nu ar fi trebuit să fie traduse în mai mult de 4 limbi (acest lucru poate fi adaptat în funcție de țări).
  3. În mod ideal, cărțile eligibile ar fi trebuit publicate cu maximum 18 luni (toamna 2019) înainte de data anunțului (19 mai 2021), cu toate acestea, juriul poate reconsidera aceste criterii, având în vedere disponibilitatea cărților în librăriile clasice și dacă promovarea autorului este încă posibilă și relevantă.

Juriul din Republica Moldova a ales doi autori la început de cale. După cum cunosc și citesc literatura română membrii juriului din Republica Moldova.

Nicolae Spătaru s-a născut în 1961. A debutat în 1992 cu volumul de poeme Întoarcerea zeilor. A publicat pe parcursul carierei literare de aproape 30 de ani vreo 14 cărți de ficțiune și o cart de eseuri. A apărut cu traduceri în azeră, cehă, olandeză, ucraineană, engleză.

Lucreția Bârlădeanu este născută în 1956. A debutat în 1988 cu volumul de poeme Roua de cuvinte. A publicat pe parcursul carierei literare de peste 30 de ani peste 10 titluri, dintre care cinci de eseistică & publicistică. A apărut cu traduceri în franceză, engleză.

Atunci când a fost anunțat juriul RM, citind regulamentul, îi explicam lui Dumitru Crudu, născut în 1967, că generația noastră e în afara concursului. E pentru cei tineri, cei care vin după noi. Probabil au șanse și cei care au un pic peste 40 de ani. Dumitru Crudu, ca un reprezentant al generației nefericiților și îmbătrâniților în tranziție, a acceptat mâhnit regulile UE.

Comitetul de conducere EUPL a elaborat și Reguli pentru membrii juriului. Compoziția juriului ar trebui să fie diversă și să reprezinte întreg lanțul producției de carte: critici consacrați, autori, editori, librari, reprezentanți culturali etc. Membrii juriului nu pot propune cărți ale autorilor publicați de edituri cu care au legături.

Deoarece juriul RM a găsit doar două titluri în literatura Basa, fără a face o selecție al celor care au mai mult de patru cărți și a debutanților(cei care au doar o carte), pentru informație, pun mai jos cărțile de ficțiune apărute în 2019 – 2021 (e o listă fără pretenții de a fi completă):

2019:

Vitalie Ciobanu, Zilele după Oreste – proză scurtă, Humanitas

Dumitru Crudu, Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici – roman, Humanitas

Lilia Calancea, Bocete de nuntă – proză scurtă, Arc

Ioan Mânăscură, Despre fiare și oameni – proză scurtă, Princeps

Nicolae Spătaru, Omul izgonit de ceasuri – proză scurtă, Junimea

Teodor Bordeianu, Kurt – proză scurtă, Paralela 45

Valentina Șcerbani, Orașul promis – roman, Paralela 45

Anatol Rurac, Dublu 57 – roman, Eikon

Eugenia Mincu, Orizonturi – roman, Eikon

Lilia Bicec-Zanardelli, Lagărul 33 – roman, Cartier

Olga Căpățână, Mintea satului cea de pe urmă – roman, Arc

Nicolae Rusu, Cu ochii celuilalt – roman, Serebia

Gheorghe Budeanu, Strigăt pe Nistru – roman, Tipografia Centrală

Ion Anton, Ieșirea din uitare – roman, Lumina

Moni Stănilă, Brâncuși sau Cum a învățat țestoasa să zboare – roman, Polirom

2020:

Antonina Sârbu, Fiica zețarului – proză scurtă, Arc

Tudor Marin, O logodnă în zori – roman, Arc

Iurie Bodrug, Ultima Bătălie pierdută – roman, Arc

Val Butnaru, Manuscrisul lui Zografi – roman, Prut

Constantin Cheianu, Dependența – roman, Cartier

Ghenadie Postolache, Canon – roman, Cartier

Lucreția Bârlădeanu, Misterul de Est- roman, Arc

Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev – roman, Paralela 45

Claudia Partole, Stranierul – roman, Bestseller

Nicolae Roșca, Mușuroiul – roman, Bons Offices

Mihaela  Perciun, Satisfacție – roman, Junimea

Ionela Hadârcă, UF! Ghid de conviețuire cu frații și surorile mai mici – proză copii, Prut

Moni Stănilă, Țipă cât poți – roman, Polirom

2021:

Val Butnaru, Hipnotic – roman, Arc

Oleg Serebrian, Pe contrasens – roman, Cartier

Paula Erizanu, Ard pădurile – roman, Cartier

Dinu Gutu, Perestroika Boys – roman, Polirom

Vasile Ernu, Sălbaticii copii dingo – proză, Polirom

Eu sunt o persoană subiectivă. Sunt interesat de cărțile Cartier. Cred că literatura română din Basarabia poate fi exportată. Și poate fi vândută în librăriile din lume. Dacă suntem onești și corecți cu noi. Dacă vom promova autori competitivi care să deschidă calea altor autori de aici. Și cărți care să intre într-o concurență firească cu cărțile de pe raftul librăriilor din Londra sau Madrid. Juriul Alionei Grati a trecut linia „Până aici, Luminița!” A ținut cont de regulamentul UE ca și sultanul de scrisoarea kazacilor. A lăsat pe alături romane și cărți importante, a lăsat pe alături scriitori tineri și cu perspectivă de penetrare a piețelor europene și a propus doi autori, care, la vârsta lor, ori ar fi trebuit să devină canonici, ori și-au ratat cu o inconștiență juvenilă cariera literară. Păcat că acest juriul i-a băgat într-o poveste care nu e a lor.

Ediția maghiară a romanului Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac (Premiul EUPL 2019, România), care apare acum, după edițiile franceză și spaniolă.

Dicționarul de teorie literară al Alionei Gratii, apărut la Editura Arc în două ediții (2017), are suspiciuni, eufemistic vorbind, de plagiat. Este vizată Introducerea în teoria literaturii, de Gheorghe Crăciun, apărută la Editura Cartier, de asemenea, în două ediții. Dar asta a fost demult. Prima ediție a lui Gheorghe Crăciun a apărut în secolul trecut, iar a doua la începutul secolului.

Aliona Grati este un critic consacrat. Vede perspective europene pentru literatura română din Republica Moldova acolo, unde noi nu le vedem nici în zarea Bâcului.

Republica Moldova participă pentru prima dată la Premiile Uniunii Europene pentru Literatură.

Gheorghe Erizanu

Curtea Constituțională a decis. Actualul parlament poate fi desființat. Alegeri anticipate vor fi.

Maia Sandu a fost singură împotriva tuturor.

În timpul alianței cu socialiștii din vara lui 2019 premierul Sandu încerca să acopere găurile din buget, să deschidă calea pentru o deratizare a corupției în RM. Președintele Dodon de atunci cerea și forța mâna aliaților să-i ofere împuterniciri suplimentare pentru președinte, cumpăra activele mediatice, procura fabricile de trolli ale fostului stăpân al Moldovei, prelua judecătorii și schemele cu fluxuri financiare. „De ce să se piardă. Las să fiibă.” Dodon era mult mai generos decât Plahotniuc. Se zice că a coborât partea stăpânului de la 90 la 50 la sută. Dar înțelegerile oculte de aia și sunt oculte. Nimeni nu știe adevărul până la capăt. Nici cumpărătorul, nici vânzătorul, mite noi.

Dodon a preluat treptat, inițial ajutat de Blocul Acum, apoi de PD, apoi de Plahotniuc și Șor toată puterea politică și economică din Republica Moldova.

Dodon a rămas președinte, alias coordonator, și după ce a pierdut alegerile prezidențiale din toamnă. Încercând s-o umilească pe mic pe ceas pe președintele Maia Sandu. A convocat ședințe ale guvernului, a dat indicații parlamentarilor din sediul Parlamentului RM, a acaparat fiziologic și ideologic mediile de stat, a dat indicații Covidului, a negociat pentru Republica Moldova în unele birouri ale Kremlinului, a introdus Starea de Urgență când au vrut mușchii lui, încălcând grav Constituția, a făcut-o pe detectivul și a continuat vloggul său Președintele răspunde. Acțiunile sale nesimțite au dezechilibrat și năruit structurile de stat. Care astăzi funcționează ca niște lehuze. Au pârghii, au abilități. Și au simțul șmecherilor care așteaptă cine va fi, totuși, stăpânul, întâiul și ultimul.

Declarația de astăzi a lui Dodon că va boicota decizia Curții Constituționale este mai gravă decât o simplă declarație de vineri de la Președintele răspunde. Dacă socialiștii vor urma orbește indicațiile liderului lor, care e la sfârșit de cărare politică, atunci riscă s-l urmeze. Va dura mai mult decât vrem noi, dar mult mai puțin decât cred ei. Dureroasă pentru noi, dezastruoasă pentru socialiști. Și cu sfârșit de tragedie shakespeariană pentru Dodon. Chiar dacă astăzi Dodon are la dispoziție miniștri de forță, Federația de Șah & judecătorii.

Alegerile parlamentare anticipate nu vor rezolva peste noapte toate hibele adunate în trei decenii. Dar ele vor fi primele alegeri care vor oferi o șansă pentru viitor. Foarte mică. După romanticii și naivii perestroikăi din primul parlament, președinții de colhoz din al doilea parlament, parlamentele tovarășilor lui Voronin și parlamentele nepoților lui Voronin, cu spiritul Dumitru Diacov în toate, vom intra într-un ciclu parlamentar dominat de liceenii Maiei Sandu. Cu spiritul Bacului dat pe bune. Și va fi primul parlament fără Diacov.

Maia Sandu a fost singură în această bătălie. Împotriva tuturor.

Prima victorie îi aparține. Și este doar a ei.

Gheorghe Erizanu

12 aprilie 1961. Câteva ore înainte de primul zbor al omului în cosmos. Gagarin a îmbrăcat scafandrul. Abia atunci cineva din echipă a observat că nu există niciun semn al țării: „Și dacă aterizează pe un teritoriu străin?” Au găsit vopsea. Și manual, cu periuța, au scris pe cască: CCCP. Din această cauză avem fotografii cu însemnele țării și fără. Iar cele trei litere „C” sunt diferite ca realizare grafică.

Din cauza că cele trei motoare, care urmau să propulseze nava pe orbită, au lucrat fiecare cu câteva secunde mai mult decât era planificat, nava a ajuns la orbita de 327 de kilometri în loc de 230 . La această orbită sistemul automat de frânare ar fi coborât nava peste 30 de zile. Norocul a venit de la sistemul de frânare. Care a lucrat, de asemenea, mai devreme decât era planificat.

Gagarin, care avea misiunea să facă notițe în jurnalul de bord, nu a reușit decât de la început. Creionul n-a fost bine prins de fir și s-a pierdut în imponderabilitate. Înscrierea audio, de asemenea, lipsește de la mijlocul zborului. S-a terminat înscrierea pe o parte și Gagarin a fost nevoit să bobineze manual pelicula.

Aterizarea era planificată în regiunea Volgograd. Gagarin a aterizat în regiunea Saratov. A reușit să evite la mustață râul Volga. Toate enciclopediile dau durata zborului de 108 minute. De fapt, primul zbor al omului în cosmos a durat 106 minute. Dar oficialitățile sovietice nu au vrut să se complice pentru cele două minute.

Se zice că Gagarin a avut noroc și din cauza că responsabilii de zbor au schimbat hârtia calitativă finlandeză pentru rapoartele oficiale pe hârtia sovietică, de o calitate mai joasă, dar care aducea noroc. Laika și Strelka, spre deosebire de animalele care au fost lansate nereușit prin rapoarte pe hârtie finlandeză, au zburat reușit în cosmos (zic oamenii) și datorită rapoartelor care au fost făcute pe hârtia sovietică. Cea finlandeză se terminase.

Gheorghe Erizanu

Federația Europeană a Editorilor a făcut public în martie raportul După un an. Consecințele crizei Covid-19 pe piața de carte – Retrospectiva anului 2020.

Lecția anului, după Peter Kraus vom Cleff, președintele FEE: „sprijinul politic pentru sectorul nostru cultural
diversificat și variat este crucial. Dovezile arată că țările care au clasificat cărțile și librăriile ca fiind esențiale și au
promovat și susținut în mod specific sectorul cultural au suferit semnificativ mai puține pierderi în acest sector
central, care este atât de important pentru Europa din punct de vedere cultural și economic, decât cele în care a
existat o închidere completă a librăriilor clasice și lipsa sprijinului statului.”

Pierderea așteptată a pieței de carte în 2020 era de 15-25%. Redeschiderea librăriilor în iulie 2020 și susținerea cititorilor, care au cumpărat și din spirit de solidaritate, au produs surpriza: în Marea Britanie în iulie 2020 s-au vândut cu 18 la sută mai multă carte clasică, din librării, decât în 2019. Până la introducerea carantinei din toamnă/iarnă în majoritatea țărilor europene piața de carte s-a diminuat față de 2019 cu 2-5%. În unele țări anul 2020 a fost mai bun decât 2019: în Norvegia piața de carte a crescut cu 10%, în Suedia cu 8,7%, în Finlanda cu 12%, în Islanda cu 4%. Belgia și Italia au declarat cartea produs esențial și, respectiv, librăriile nu au fost închise în a doua carantină. Italia a susținut masiv piața de carte prin procurarea cărților pentru bibliotecile publice.

Cele mai afectate țări UE: în Bulgaria piața de carte a scăzut în 2020 față de 2019 cu 10-15%, în Ungaria și Slovenia cu 20%, în Portugalia cu17%, în România cu 10%.

Practic, peste tot, librăriile clasice au încasat mai puțin în 2020 față de 2019 (Suedia -19%, Țările de Jos – 10%, Germania – 9%, Austria – 13%.

Vânzările online în 2020 au ajuns în Polonia la 55-60% din totalul vânzărilor, în Letonia – 10%, în Portugalia – 12%.

Cele mai afectate cărți: ghidurile de călătorii (-44% în Franța, – 36% în Austria și – 26% în Germania), ficțiunea și cărțile autorilor noi (lipsa sfaturilor librarilor și a evenimentelor literare).

Segmentele de carte care au crescut în pandemie: cartea pentru copii, cărți de bucate, cărți de dezvoltare personală și activități educaționale pentru tineri.

Ecosistemul cărții rămâne, oricum, foarte vulnerabil pentru anul 2021. Mai ales pentru librarii independenți, editorii mici și medii, autorii debutanți și cei tineri.

Republica Moldova este în afara statisticii europene. Iar librarii, editorii, scriitorii au fost lăsați singuri în fața pandemiei. Făt-Frumos e un personaj din cărțile publicate de editori (toți editorii se pricep la feți-frumoși și cărțile pentru copii), vândute de librari (toți librarii se pricep la cărțile pentru copii și feți-frumoși), care luptă cu unul dintre balaurii din cireadă. Sau cu mai mulți. Numaidecât pe rând. Editorii și librari din RM știu că Făt-Frumos nu există. De aia îl recomandă librarii atât de insistent și îl publică editorii cu mare entuziasm cultural. Poate va crește vreun prunc, pentru următoarea pandemie, cu putere de decizie, care va dori să fie Făt-Frumos. Și pentru tot fânul adunat ani la rând în ocolul statului de la editori și librari, poate, vreodată, acel stat, în loc de balegă, va trimite și un Făt-Frumos. Pentru păstrarea ecosistemului cultural.

În pandemia asta rămânem sub balegă. Și în afara statisticilor.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale:

  1. Divina comedie, de Dante
  2. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
  3. Copiii căpitanului Grant, de Julles Verne
  4. Intelighenția basarabeană azi, de Vasile Ernu
  5. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  6. Prinț și cerșetor, de Mark Twain
  7. Sex & Perestroika, de Constantin Cheianu
  8. Un yankeu la curtea regelui Arthur, de Mark Twain
  9. Și a fost noapte, de Aureliu Busuioc

Divina comedie a lui Dante e ca Pfizer, cel mai căutat vaccin. Săptămâni la rând deschide topul cărților digitale Cartier.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți ale lui martie în Librăriile Cartier:

  1. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov. Editura Cartier
  2. Cartea foametei, de Larisa Turea. Editura Cartier
  3. Woldemar, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  4. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  5. Lumea lui Zaharia, de Nicolae Pojoga și Victor Galușca. Editura Cartier
  6. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  7. Chișinăul nostru necunoscut, de Iurie Colesnic. Editura Cartier
  8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  9. Un secol de poezie română scrisă de femei (1945 – 1989), vol. II, de Alina Purcaru și Paula Erizanu. Editura Cartier
  10. Cântecul mării, de Oleg Serebrian. Editura Cartier

După cele două romane ale lui Oleg Serebrian, intrate în top (Woldemar și Cântecul mării), săptămâna viitoare intră în toate librăriile bune din Republica Moldova romanul Pe contrasens, o continuare a sagăi bucovinene, ajunsă în postbelic și cu un subiect incitant din timpul conflagrației mondiale.

Cele mai vândute cărți pentru copii:

  1. Toate întâmplările se prefac în cuvinte, de Vasile Romanciuc. Ilustrații de Ivanka Costru. Editura Cartier
  2. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de ion Creangă. Editura Cartier
  3. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  4. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  5. Curiozități uimitoare despre puii animalelor, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
  6. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
  7. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
  8. Prinț și cerșetor, de Mark Twain. Editura Cartier
  9. Prințul fericit, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
  10. Uriașul egoist, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier

În aprilie, după antologia pentru copii a lui Vasile Romanciuc, Toate întâmplările se prefac în cuvinte, cu ilustrații de Ivanka Costru, a intrat în librării una dintre cele mai frumoase antologii pentru copii, apărută într-o primă ediție în 1967, o carte-cult: Poezii de seama voastră, de Grigore Vieru, ilustrații de Vasile Sitari.

Gheorghe Erizanu

După Krasnoselski, liderul Tiraspolului, Moscova ne mai oferă un președinte de mucava pentru Republica Moldova. Pe Igor Dodon. „Ex-președintele Dodon a plecat într-o vizită oficială la Moscova”, anunță RTR Moldova. Împreună cu tiraspoleanul Krasnoselski.

În 2 aprilie 2021 Republica Moldova are trei președinți:

  1. Maia Sandu, aleasă de cetățenii Republici Moldova,
  2. Vadim Krasnoselski, made in URSS pentru Tiraspol,
  3. Igor Dodon, made in Sadova, preș. RM de la Moscova.

După scrisoarea președintelui Maia Sandu, adresată președintelui rus Vladimir Putin, cu toate diligențele oficiale, în care președintele RM solicita ajutorul Kremlinului pentru vaccinul Sputnik V, ziarul Kommersant face publică această scrisoare. Diplomatic vorbind, scurgerea de informații oficiale dintre doi președinți în presă, este un gest nediplomatic, eufemistic vorbind, bădărănesc. Nu cred că partea moldovenească a făcut această scurgere într-o medie rusească, apropiată Kremlinului.

În decembrie trecut, cu puțin timp înaintea intrării oficiale în funcție a Maiei Sandu, preș. demisionar Dodon l-a numit pe deputatul socialist Golovatiuc ambasador la Moscova. Cutuma administrării unei țări zice că nu e de bun-simț să numești un ambasador care va trebui să lucreze cu alt președinte. Igor Dodon a procedat ca la Sadova. Și-a pus un „smotreașcii” pe post de ambasador. Apoi, pentru a-i da pondere și voce de cocoș-de-pădure la împerechere, l-a propus și ca premier, știind foarte bine că șansele lui Golovatiuc de a ajunge în fruntea unui guvern de la Chișinău sunt nule. Era important, pentru Dodon, ca Golovatiuc să aibă la Moscova această titulatură de fost „candidat la funcția de premier”.

De la Moscova Dodon anunță ca un președinte adevărat al RM sau ca un Dodon din septembrie 2020:

  1. „așa cum v-am promis, vaccinul va veni”. 180 de mii de doze, dintre care 60 de mii pentru Tiraspol. Ca ajutor umanitar. În urma scrisorii speakerului Grecanâi (scrisoarea n-a apărut în Kommersant). Krasnoselski anunță pentru Tiraspol că aduce de la Moscova 62 de mii de Sputnik V;
  2. „suntem gata să cumpărăm cel puțin 500.000 de doze ale vaccinului Sputnik V.” („Suntem gata” nu e o formulă pentru PSRM, care ar cumpăra cu șase milioane de euro vaccinul rusesc din banii partidului. „Suntem gata” ca țară (din bugetul RM) să cumpărăm vaccinul;
  3. „am discutat și despre prelungirea livrării mărfii moldovenești pe piața rusă fără taxe vamale. Cunoașteți că pe 31 martie a expirat termenul acestor facilități, care eu le-am obținut în urma discuțiilor cu Vladimir Putin 2 ani în urmă”;
  4. propun „o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale să se ia de la Banca Națională un împrumut de 10, 15, 20 de miliarde de lei. Pentru asta e Banca Națională, să ajute oamenii. Și banii aceștia să-i orienteze pentru susținerea agenților economici și pentru susținerea populației. Lucrul acesta trebuie făcut acum, nu peste o lună sau trei.”

Igor Dodon împinge politicul din Republica Moldova în broșura lui Vladimir Lenin, apărută la Editura Priboi în 1917, Dualitatea sui-generis a puterii de stat și semnificația ei de clasă: „Caracteristica cea mai însemnată a revoluţiei noastre, caracteristică ce reclamă în modul cel mai imperios o atitudine bine chibzuită, este dualitatea puterii în stat, care s-a creat din primele zile după victoria revoluţiei.

Această dualitate a puterii se manifestă prin existenţa a două guverne: un guvern principal, adevărat, real al burgheziei, „Guvernul Provizoriu“ al lui Lvov. şi Comp., care are în mâinile lui toate organele puterii, şi un guvern complementar, accesoriu, „de control“ reprezentat de Sovietul din Petrograd al Deputaţilor Muncitorilor şi Soldaţilor, care n-are în mâinile lui organele puterii de stat, dar se sprijină nemijlocit pe majoritatea vădit neîndoielnică a poporului, pe muncitorii şi soldaţii înarmaţi.

Izvorul de clasă al acestei dualităţi a puterii de stat şi semnificaţia ei de clasă constă în faptul că revoluţia rusă din martie 1917 nu numai că a măturat întreaga monarhie ţaristă, nu numai că a dat toată puterea în mâinile burgheziei, ci a şi ajuns în pragul dictaturii revoluţionar-democratice a proletariatului şi ţărănimii. Tocmai o asemenea dictatură (adică o putere care se sprijină nu pe lege, ci pe forţa directă a maselor înarmate ale populaţiei), o dictatură tocmai a claselor arătate, constituie Sovietul din Petrograd şi alte Soviete locale de Deputaţi ai Muncitorilor şi Soldaţilor.”

Înainte de a pleca la Moscova, vine o știre care încă n-a fost infirmată, că premierul Ciocoi și guvernul RM a avut seara o ședință la sediul socialiștilor, ședință prezidată de Dodon. Unde s-a hotărât instituirea Stării de urgență.

Șireturile au fost legate. Urmează doar să vedem cine e Kerenskii sau contele Lvov și cine e Lenin sau Troțki dintre cei trei președinți și ciracii lor.

Câmpul legal și constituțional al Republicii Moldova a fost transformat într-o imensă câmpie rusă. Iar în îndepărtata zare, printre mesteceni, abia-abia să văd niște puncte constituționale.

Gheorghe Erizanu

Starea de urgență a fost votată. Pentru 60 de zile. După o vizită a premierului Ciocoi la spikerița Greceanîi. După o hotărâre de guvern de noapte.

Declararea stării de urgență în Republica Moldova e ca și actuala stare a baculumului urșilor albi. Penis este. Oficial. Dar se rupe de la sine. Biologic nu e. Nu are suficiente minerale. Așa explică recentul studiu științific situația tragică a urșilor albi, publicat în revista Environment International.

Starea de urgență în RM a fost votată de iobagii lui Dodon-Șor-Plahotniuc (una parte). Oficial. Cu Fadei Nagacevschi ca cercetător. Așa zice ultimul Monitor oficial. Social și pandemic ea nu are nicio relevanță. Stare este, os nu-i. E ca penisul urșilor albi. Poate fi arătat submarinelor rusești. Și poate amâna dizolvarea onoratului parlament din actuala legislatură.

*Drepturile de autor pentru titlu îi aparțin deputatului Parlamentului RM Vasile Bolea, șeful Comisiei parlamentare juridice și sunt protejate de Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe, publicată în Monitorul oficial nr.191 din 1 octombrie 2010.

Gheorghe Erizanu

Morții sunt ostaticii lui Igor Dodon pentru mofturilor sale de a se menține la putere prin coaliția Dodon&Șor.

După un an de pandemie cu președintele Dodon, plimbându-se prin arătură, fiind medic care nu crede în seriozitatea pandemiei (pe aici intră și pe dincolo iese, „nici nu simți”), fiind săptămânal prezent cu scenarii conspiraționiste și complet absent pentru eforturi de a căuta vaccin în iulie-august trecut, când ceilalți șefi de state depuneau eforturi pentru un loc în lista de așteptare, umblând prin zaiafeturi cu sute de oameni, mai ales în Găgăuzia, cuprinzând copii prin școli și enervând ministrul Educației, care era înconjurat de infectați, scăpând din buget articolul distinct cu vaccinarea propriilor cetățeni, cerând permanent împuterniciri suplimentare pentru președinte din iunie 2019 până în decembrie 2020, numind ambasador în Rusia, când era președinte în demisie, fără a ține cont că viitorul președinte va trebui să lucreze cu el, hodinindu-se obraznic și ostentativ când proprii cetățeni erau închiși în patru pereți, astăzi președintele socialiștilor Dodon face trimitere la morți din cauza Covid, la pandemie, la situația economică. Doar să nu fie alegeri anticipate. Poate mai rămână la putere pentru un timp. Pentru a vlăgui complet vlăguita țară. Ascunderea intențiilor adevărate după morți și infectați cu covid este cinic, obraznic și criminal.

După ce a adus în Republica Moldova un credit de 500 de milioane de dolari (asta era suma inițial fluturată de preș. Dodon) de la Federația Rusă, acum Dodon aduce vaccinul rusesc Sputnik V. Fiind cel mai mare promotor al lui din lume. Uită să spună că Rusia are o capacitate de producere a vaccinului de 3 milioane de bucăți (și caută în prezent posibilități de producere peste hotare), uită să spună că vaccinul rusesc este și un antidot împotriva alcoolului (este recomandat de Rosspotrebnadzor să te abții de la alcool cu două săptămâni înainte de vaccinare și două luni după vaccinare: 14 zile până la prima doză + 30/45 de zile de la prima doză + 60 de zile de la a doua doză de vaccin = 104 zile). Vreau să văd printre marii amatori moldoveni de Sputnik V o abstinență bahică de peste trei luni!

Declarația votată de deputații Dodon&Șor&Plahotniuc împotriva dizolvării parlamentului cu trimitere la Comisia de la Veneția, cea din iunie 2019, pare ca un link care te trimite la Alba-ca-Zăpada, dar când îl deschizi e un pornosite. Statul a rămas capturat de la 2019 încoace. Unica schimbare de la acea declarație a fost făcută la Curtea Constituțională. Restul nu s-a reușit în vara lui 2019, iar după aia nu s-a mai vrut.

Luarea morților ca ostatici de către PSRM, Șor, Pentru Moldova, Pro Moldova, Platforma DA, PDM este falsă și cinică. Niciun guvern nu poate funcționa firesc cu un parlament care are interese pecuniare. Dacă alegerile vor avea loc mai devreme, atunci, cel puțin, mai pot fi salvați banii care urmau să vină de la UE (ajutorul românesc deja e compromis). Și,implicit, câteva sute de vieți. Altfel, viețile noastre sunt la cheremul stelelor.

Israelul, care a administrat exemplar pandemia, are/a avut patru alegeri parlamentare în timpul pandemiei. Nu alegerile anticipate sunt problema, ci aruncarea în haos coordonat de către Dodon, Grecanâi, Chicu a propriului popor, lăsat pe cont propriu în pandemie (documentele pentru vaccin prin Covax au fost prezentate pe 30 decembrie 2020, la insistențele și eforturile consilierului prezidențial Ala Nemirenco, nicidecum a ministrei obosite Dumbrăveanu, primele vaccinuri din România au venit după eforturile nocturne ale Alei Nemirenco și ministrului român Voiculescu, în pofida obstrucțiilor).

Orice minciună are o limită. În cazul când socialistul Dodon, cocoțat la o tribună parlamentară (fără nicio funcție parlamentară) minte în fiecare zi, atunci poate fi bănuit de o boală psihică sau, dacă e sănătos, atunci este un cinic, care ne privește ca pe niște proști. Pe toți. De la mitropolit până la mătușa Licheria din Criva.

Orice efort de a amâna alegerile parlamentare anticipate înseamnă o izolare a Republicii Moldova și plasarea ei într-o zonă gri pe ani de zile înainte.

Pe de altă parte, nimeni dintre politicieni nu are rezultatul alegerilor anticipate în buzunar. Se poate întâmpla orice. Atunci responsabilitatea va fi a noastră, a alegătorului. Cel puțin, viitorul parlament nu va trebui să mintă propriul popor. Va fi așa cum suntem noi. Proști, dar să fie prostia noastră. Deștepți, dar să știm că e înțelepciunea noastră. Fără intermediari și conspiraționiști de vineri. Și fără ca morții noștri să fie ostaticii politicienilor.

Gheorghe Erizanu

Noi, cei vii, primul roman al lui Ayn Rand, nu este un roman despre Rusia sovietică. Tema romanului este răul totalitarismului, un fel de depravare care nu ţine cont de ţară sau de secol.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, romanul a fost piratat de către o companie de filme italiană, care a produs o versiune cinematografică fără ştiinţa sau consimţământul lui Ayn Rand. Din pricina lungimii sale, filmul a fost lansat în 1942 sub forma a două proiecţii separate, Noi vivi (Noi, cei vii) şi Addio, Kira! (Adio, Kira!). Ambele s-au bucurat de un enorm succes la public. Guvernul fascist aprobase pelicula pe motiv că e anticomunistă. Dar publicul, asemenea regizorului, a înţeles că filmul era anticomunist în aceeaşi măsură în care era antifascist. Lumea a sesizat tema mai amplă a lui Ayn Rand şi a primit cu bucurie cele două filme, în parte ca mod de a protesta faţă de opresiunea de sub Mussolini. Într-o parafrazare a titlurilor, oamenii au început să-şi spună lor înşişi Noi morti (Noi, cei morţi), iar politicii economice a lui Mussolini – Addio, Lira!

La cinci luni după lansarea filmului, guvernul a realizat ceea ce ştia toată lumea şi l-a interzis.

Cauza fundamentală a totalitarismului e constituită din două idei: respingerea de către oameni a raţiunii în favoarea credinţei şi a interesului propriu în favoarea sacrificiului de sine. Dacă acesta este consensul filosofic al unei societăţi, în scurtă vreme se iveşte un Conducător atotputernic pentru a călăuzi credinţa şi sacrificiul preamărite de toţi. Supuşii lui nu se pot opune preluării de către el a puterii, nici prin exercitarea facultăţii lor de a gândi, nici prin cea a pasiunii pentru valori, pentru că au renunţat la ambele.

Versunea română, semnată de Radu Săndulescu, va intra în curând în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

(După Leonard Peikoff)

Gheorghe Erizanu