Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

Covidul meu a venit sâmbătă. Dimineața. A fost drăguț. Nu mi-a stricat săptămâna de lucru. Și-a anunțat vizita cu plumb topit în loc de ochi. Cu oasele umplute cu metal încins de la furnalele proletarilor din Galați din perioada lor de glorie. Cu mușchii mei prăjiți pe grătarele de la Sakâz. Acest organism, care doar nominal în acea sâmbătă era al meu, era lungit într-o mlaștină de sudoare.

Am început cu 39 de grade Celsius. Nu sunt adeptul jumătăților de măsură.

Am avut noroc de doi vechi prieteni, ambii medici, neurochirurgi. Care în prima jumătate a zilei au venit cu termometru (n-avem în casă de când a crescut copilul), cu setul de medicamente pentru Covid19 (mă rog, ceea ce se știa la început de iunie curent). Și cu toată grija lor.

Setul minim:

  1. Vitamina C, consum dublu;
  2. Azitrox;
  3. Clexane, injecții;
  4. Paracetamol, aspirina sau ibuprofen.

Cel mai nesuferit era Clexane. Injecții în burtă. Împotriva cheagurilor de sânge. Eram Cis, distinsul critic literar, care, când urca la volanul Daciei sale galbene, după vreo 30 de încercări de a lua permisul de conducere, își lega și o bandă galbenă în jurul capului și pornea fatalist într-un drum pe care îl ura de moarte. M-aș fi simțit mult mai confortabil măcar cu o burtă de intelectual. O colibă mică și moale de grăsime, cel puțin pentru un acușor de Clexane, în loc de brazdele trase de extensor.

Covidul meu a fost drăguț. În fiecare zi, ca un copil fără astâmpăr, încerca ceva nou. Să vedem cum vei cânta dacă azi voi fi balaur și voi sufla jăratec în fluierele picioarelor. Azi văd cât de mult pot întinde mușchii brațelor. Până aproape de a plesni, dar cu măiestrie chirurgicală de a mă opri la un milimetru de punctul de ruptură. Dacă te lovesc cu maiul peste fiecare deget de la picior, de la cel mic până la cel mai gros, îmi este interesant cum vei putea păși. Și cât de lat va fi pământul. Azi mâinile tale vor fi ca după cea mai incomodă distanță de alergare: 5 kilometri. E ca un sprint lung. Când ajungi la final, ai în loc de mâini haltere de 32 de kilograme. Azi vom fi agricultori: îți prind la bazin un plug cu opt brazde. Să văd dacă poți fi un tractor K700. Apoi vine fierarul: strângem în menghină merișoarele.

Primele cinci zile nu te poți apropia de mâncare, te irită orice mireasmă din bucătărie. Noaptea descoperi că organismul tău revine la cele 350 de oase ale pruncului. Ai cu o sută cincizeci de oase mai mult decât semenii tăi. În a cincea zi vine Jean și-ți aduce o baterie de Borjomi. Pe care o termini în două zile.

În ziua a opta sau a noua, după ce le trimiți fotografia piciorului tău de fost Făt-Frumos prietenilor tăi medici, ei se consultă o juma de zi. Și după masă încearcă să te convingă că e bine să te internezi la spital. Dar nu mai sunt locuri în Chișinău. Au găsit două locuri libere cu ventilare artificială. După o încercare nereușită de a o convinge pe Liuba, încerc să-i explic lui Dan că nu e logic să iau locul a doi bolnavi într-o stare mult mai gravă decât a mea. Am mai adus argumente. Irefutabile. După mine. Parcă l-am văzut pe Dan, bucuros: „Liubașa, dar el gândește logic!” Așa am scăpat în ziua a 8 sau a 9 de spital. I-am ținut egoist și iresponsabil într-o tensiune imensă pe prietenii mei neurochirurgi.

Dar Liuba s-a răzbunat. După 10 zile mi-a mai indicat încă 10 injecții de Clexane. În burtă. Eram Cis în Transfăgărășan.

Covidul mă iubește. După patru luni am mâinile lui Shrek. Numaidecât agăț cinci obiecte din jur când iau o cană. Iar de tălpile picioarelor s-au lipit câte trei ursuleți Winnie Puh. Unul are o supărare scurtă și e cu spatele în sus. Altul mă întreabă insistent unde e salutul. Iar al treilea, după un ulcior de miere, doarme leneș pe burtă. Atent mergem împreună. Dar, uneori, mai calc oamenii din preajmă. Când ursuleții obosesc, atunci apare obiala prost înfășurată în jurul labei piciorului, care după o sută de pași ajunge toată sub talpă. Dar n-ai dreptul să te oprești și să învelești piciorul din nou. Mergi înainte.

Periodic, mai iau câte un bumerang în frunte.

E memoria sângelui, mi-au zis prietenii mei medici. Probabil, va dispărea. Într-un an.

Istoricul bolilor mele de până în iunie 2020:

  1. câteva coaste (3-4), mâini (2) & picioare (2), nas (1) rupte la fotbal,
  2. una temperatură de 40 grade Celsius, în armată, dar n-am avut norocul să ajung în lazaret, mi-a trecut după o noapte,
  3. un deget inelar cu început de gangrenă, în armată, operat și lecuit în 5 zile scurte și dulci de lazaret, după 50 de zile de ambulator cu Vișniovaia Mazi,
  4. o intoxicație cu ton la 50 de ani.

Am un viciu public: sunt fumător.

Gheorghe Erizanu

Ieri a ars Filarmonica Națională. Președintele, premierul și primarul s-au dus azi să vadă ce a mai rămas din Filarmonica Națională. Au constatat: „tavanul prăbușit, pereții și podeaua ruinată, lacrimi și durere în ochii angajaților”.

Tavanul de lut poate fi reconstruit din beton. Pereții pot fi vopsiți. Podeaua poate fi reparată cu marmură italiană. În locul pianului vechi poate fi cumpărat unul nou.

Alta e pierderea irecuperabilă!

Biblioteca Filarmonicii Naționale, Chișinău, 25 septembrie 2020

A ars biblioteca. Au ars partiturile. Multe dintre ele erau într-un singur exemplar. Asta nu poate fi recuperat. Istoria muzicii din Republica Moldova. Partituri scrise de Eugen Doga sau Dumitru Blajinu. Cultura este unicul bun al unui popor, care, odată dispărut, nu mai poate fi recuperat. Degeaba facem drumuri bune, arene sportive, gazoducte, bugete grase pentru organele de forță, trotuare, dacă irosim prin nepăsare sau accidente stupide cultura. Degeaba facem promisiuni de pensii, bunăstare, stabilitate, dacă uităm de cultură și ne aducem aminte de ea doar atunci când arde. Toate pierderile pot fi recuperate. Mai puțin oamenii & cultura.

În Chișinău mai avem un incendiu. Care mocnește de vreo 20 – 30 de ani. La Muzeul Național de Literatură. Sper mult să nu ajungem acolo la o inundație sau la un incendiu. Niciun activ economic din Republica Moldova nu are asemenea capitalizare. Nu trebuie să ardă ca să înțelegem ce am pierdut!

Gheorghe Erizanu
Faptele nu corespund descrierilor.

Cartea foametei, de Larisa Turea, a apărut într-o primă ediție în anii 90, secolul trecut. La Chișinău. Completată și adăugită a apărut în 2007 la Editura Curtea Veche, București.

Ediția a III-a va apărea în curând la Editura Cartier. Ediția va conține noi documente, mărturii ale calvarului Basarabiei din anii 40 trecut. De două luni, în fiecare zi, primim noi și noi documente de la Larisa Turea. Cuminți le așezăm în pagină. Apoi vom face o revizie a lor. O carte are, totuși, o limită.

Astăzi am primit:

Iiu Secretariu

6/V-46

CC al partidului comunist bolșevic

Al RSS Moldovenești

De la locuitorii satului Ghidighici

Raionul Chișinău (Durlești)

Județul Chișinău al RSSM

Locuitorii satului Ghidighici sunt tare amărâți și scârbiți și nu știu încotro să apuce și ce să facă ca să știe întreaga Uniune Sovietică și chiar tov. Stalin Iosif Visarionovici de cele de să petrec în satul Ghidighici.

Pricina tuturor rălelor este predsedateli selisovetului satului Ghidighici, Modârkî Gheorghe Nistorovici. Mai întâi acest om Modârkî Gheorghi Nistorovici în vremea războiului împotriva nemților fașiști jefuitori a. 1941-1945 se spune că a stat în Ucraina sub ocupație nemțească trăind cu o femeie pe care pe urmă a lepădat-o și a venit în sat în a. 1945, spunând că a fost tot timpul la front și atunci l-a pus predsedateli selisovetului.

Aiși trebue să se facă cercetări.

Deodată cum a intrat predsedateli selisovetului a înșeput să nu mai știe de nimic, niși de leje niși de stat, niși de datoriile lui de predsedateli, ca un „samourpavliaiușii”(samovolnic, arbitrar, cu e la sine putere – n.trad.).

Mai întâi nu vrea să dăe, nu dă niciun fel de spravkî la oameni. De exemplu spravkî(adeverință, nota l.t.) de pe „hozeaistvennîi knige” (registrul gospodăriei) spravkî că trăiește în satul Ghidighici, ori spravkî câți copii are cutare femeie care cere spravkă; și altele.

Omul când se duce la selsovet după spravkă, apoi cere rugându-se câte o zi întreagă dar predsedateli nu răspunde nimic până sara când spune să vie mâîne. Vine a doua zi omul și iar cere, sara spune să vie iar mâine și așa mai departe îmblă omul câte 2-3 luni de zile până ce predsedateli spune că nu-i dă nici un fel de spravkă,  să se ducă acasă și altă dată să nu-i mai bată capul.

Asta este o mare nedreptate, este o bătaie de joc, este o antisovietică otnoșenie(atitudine, nota l.t.). Țăranul în loc să lucreze umblă la selisovet. Cât lucru ar face țăranul în timp de 2-3 luni de zile pe care pierde la selisovet? Dar pentru ce predsedatele nu-i spune țăranului din prima zi, că nu-i dă spravkă, să se ducă acasă?

Dăm câteva exemple din care Vă rugăm din inimă să le cercetați aicia în sat. Oamenii aceștia au cerut spravkă mai mult de 3 luni de zile și tot nu le-a dat:

  1. (spravkă că are copil mic)
  2. . Și alții.

II. Predsedateli Modârki Gheorghe Nistor nu recunoaște adresarea „Tovarișci”. Țăranii când se întâlnesc cu el pe drum ori la selisovet, zic „Buna ziua, Tovariși predsedateli.” Predsedateli Modârki răspunde: — „și eu îs tovarăș cu tine, cei asta tovarăș, tovarăș?” Țăranul amărât îl întreabă – „Dar cum să spunem „Domnule” ori gospodin, cum? Noi știm că în SSSR este cuvântul „Tovariși”. Predsedateli nu răspunde nimic și pleacă, ori se ia de altă vorbă.

Din oameni la care el le-a spus că nu-i tovarăș cu dânsul, dăm câteva exemple:

       5.  Dumbravă Efimia Konstantinovici.     Și alții.

Predsedateli Modârki G.N. arestează țăranii , oamenii satului, cetățeni ai uniunei Sovietice. El cheamă țăranul de acasă la selisovet și-l arestează, îl vâră în beci (podval) pentru diferite motive.

Vă întrebăm pe dumneavoastră, scumpilor noștri conducători, cum poate și pe ce bază predsedateli selisoveta în Uniunia Sovietică să aresteze oamenii și să-i țină închiși în beci câte 4-5 zile (sutce) fără mâncare și fără apă?

 Noi credem că el nu are acest drept, că acest drept îl are miliția pe baza unui ordin de la instituțiile superioare. De aceea vă rugăm să faceți cercetări pentru ce predsedateli Modârki G. N. a arestat și a ținut închiși în beci pe următorii țărani:

  1. – 3 zile

Predsedateli Modârki G.N. împreună cu reprezentantul raionului pe „hlebopostavke” (impozitul în natură; colecări cereale , nota trad.) Fadeev aproape în fiecare zi iau de la oameni vin (jin) cu barelcile (butoaele) de  câte 4-5 vedre fără să plătească o copeică, omul care spune că „v-am dat de câteva ori vin” și „cât a mai rămas vreau să-l duc la târg să-l vând și să-mi cumpăr pâine de mâncat și de sămănat?” Apoi  Modârki G.N. și Fadeev îi răspunde că dacă nu dă vin îi arestează pe loc ori că îi va trimite în Siberia. Dăm mai jos câțivai oameni de la care nu numai că beau cât vreau pe loc, dar iau vin cu vedrele fără plată:

Tot așa și cu mâncarea fără plată, îi obligă pe oameni să le facă masă numai din găini fripte, cotlete din carne de porc și altele. Dacă lumea nu le dă smântână, ouă, brânză, cartoafe prăjite în untură ei refuză și nu vor să plecepână ce omul nu cumpără de la alții găini și le face mâncare.

Dacă nu le face, zic că îi arestează pe loc, ori că îi va trimite în Siberia. Sunt foarte mulți oameni la care ei mănâncă și nu plătesc. Exemple:

  1. Șcheopu Pavel Petrovici
  2. Russu Simion Nicolaevici
  3. Russu Iacob Nicolaevici
  4. Bucșanu Gheorghe Dumitrievici
  5. Bucșanu Vasile Dumitrovici
  6. Jereghi Pavel Nistorovici
  7. Dumbravă Hristofor Vasilivici
  8. Karcenski Iacob Constantinovici.    Și alții.

V. Predsedateli Modârki G.N. împreună cu Fadeev (reprezentant raional pe „hlebopostavke”, au legătură cu speculanții, așa numiții „negustori de vite la iarmaroc”. Acești speculanți sunt țărani din sat, pe care predsedateli îi scutește de corvoadă, de lucru, de servicium în fiecare miercuri, de se duc la iarmaroc la Chișinău ori în alte orașe (Bucovăț, Ungheni) în alte zile. Pentru aceasta predsedateli și Fadeev primesc de la acești negustori 100-200 ruble (ori alte daruri) în fiecare săptămână.

Acești negustori de vite sunt:

  1. Guzunu Ioaken Gheorghievici
  2. Graur Dănilă Gheorghievici
  3. Russu Dănilă Konstantinovici
  4. Graur Vasile Gheorghievici
  5. Graur Feodor Mihalache
  6. Graur Timofei Petrovici
  7. Bucșan Scridon Gheorghievici
  8. Graur Petrea Andreevici
  9. Bouroșu Pavel Gheorghievici                                                Și alții.

VI. Grâul și materie de îmbrăcăminte, [indescifrabil] etc. pe care statul l-a trimis în sat ca să fie dat soțiilor krasnoarmeiților și văduvilor de război, predsedateli Modârki G.N. le-a dat la cunoscuții lui, pe când soțiile krasnoarmeiților și văduvile de război aproape nici una n-a primit nimic. De examplu Gonța Elena Pavlovna și Natalia a lui Petrea Tudosu, au primit grâu și materie de îmbrăcăminte. Dar ele n-au nici un drept să primească, fiindcă nu sunt nici văduve de război, nici soții de krasnoarmeiț.

VII.       Predsedateli Modârki G.N. are legătură cu hoții din sat cari fură găini,  cartofi și altele. Pentru că acești hoți prinși și duși de oameni la selsovet, predsedateli în loc să le facă acte și să-i trimită la miliții în raion, le dă drumul și-i trimite înapoi acasă.

Și alte multe nedreptăți face predsedateli nostru Modârki G.N. Din toate câte le face el, țăranii satului cred că așa sunt lejile sovetice.

Cum să poate ca un predsedate ca Modârki G.N., om neștiutor de carte (nu știe nici să scrie, nici să citească) să pângărească, să strice, să falsifice, lejile sovetice?

Căci țăranul crede (din cele văzute și simțite) că lejile sovetice scriu să nu dăie selisovetu nici un fel de spravkă, că nu se zice „Tovariși”, că poți mânca și bea  dela un țăran, și să iei vin fără plată, că poți să arestezi țăranul și să-l ții în beci cât vrei, fără miliție, fără mandat de arestare și fără judecată și altele multe.

Lejile sovetice sunt cele mai drepte și mai democratice din toată lumea. Asta trebuie s-o înțeleagă oamenii. Dar ca să înțeleagă oamenii trebuie ca predsedateli selisovetului să lucreze po-„Sovetskomu”. În loc ca predsedateli selisovetului să arate oamenilor din sat, la fiecare cuvânt, la fiecare pas, la fiecare cuvânt, la fiecare faptă, că viața în Uniunea Sovetică este mai bună decât în țările capitaliste, că vom trăi și trebuie să trăim mai bine decât în șei mai înaintată țară capitalistă; el se ține de dușmănie, de „vreditelistvo”(acțiuni dăunătoare, nota trad.).

Vă rugăm din inimă să faceți cercetări la fața locului, și să întrebați omenii cari sunt scriși aici, de cele arătate.

Dar oamenii sunt așa de speriați de predsedateli „că-i duce în Siberia” că să tem să vorbească.

De aceea Vă rugăm ca oamenii să fie cercetați singuri în parte, și să nu fie auziți de nimeni în sat, altfel se tem și nu vor spune nimic.

În locul predsedatelui Modârki Gheorghi Nistorovici puteți pune pe Șcheopu Mihail Petrovici, ori pe Bucșanu Simion Vasilivici din Ghidighici, foști în evacuație și la front în războiul 1941-1945 g., ori pe alt om din altă localitate.—

10/IV-1945

Rezoluție (scris de mână): La dosar.

Rezultatul investigației i-a fost raportat tov.Salagor .

23.V.46

PARTIDUL COMUNIST (bolșevic) din MOLDOVA

COMITETUL JUDEȚEAN CHIȘINĂU

CC al PC(b) din MOLDOVA

 ȘEFULUI SECȚIEI ORGANIZATORICE -INSTRUCTORI

Tov.Șciolokov

21 mai 1946

 INFORMAȚIE

În conformitate cu dispoziția dvs cu privire la verificarea faptelor expuse în scrisoarea locuitorilor satului Ghidighici Județul Chișinău ”Despre acțiunile criminale ale președintelui s/sovetului satului Ghidighici, Modârka ” și raportul Ministerului de Interne al RSS Moldovenească din 4 mai 1946 nr 0/118/.

Verificarea s-a realizat prin interpelarea și interogatoriul cetățenilor numiți în scrisoare.

Verificarea a dat la iveală următoarele:

Pe marginea punctelor 1,2,3 și IV ale scrisorii au fost interogași următorii cetățeni:

 1.         Ceina Sofia Vasilivevna

 2.          Dănilă Toma Petrovici

3.           Ceinak Ecaterina Vasilevna

4.            Gonța Gheorghi Ivanovici

5.            Kemile Petre Gheorghevici

6.            Karghinski Maria Ivanovna

7.            Dănilă Ion Petrovici

8.           Bouroși Elena

9.             Modârka Feodor Ivanovici

10.          Pleșca Olea Vasilievna

11.          Ionașcu Anna Gheorghievna

12.          Cracea Petre Hristoforovici

13.          Dumbravă Petrea Vasilevici

14.       Ionașcu Sașa Vasilevici

15.       Jereghi Vasile Vasilivici

16.       Modârka Ion Constantinovici

17.       Modârka Nistor Constantinovici

18.       Ionașcu Gheorghe Ivanovici

19.        Graur Timofei Constantinovici

20.       Ștepu Pavel Petrovici

21.       Russu Iacov  Nicolaevici

22.       Jereghi   Pavel Nestorovici

23.       Dumbravă Hristafor Vasilievici

Prin interogatoriul țăranilor mai sus enumerați faptele expuse în scrisoare nu s-au adeverit.

 /Se atașează explicațiile scrise ale celor interogați/.

La punctul cinci al scrisorii unde este arătată legătura  împuternicitului CR al PC(b) M din raionul Vadu-lui-Vodă pentru colectările de cereale „hlebopostavka” Fadeev și  președintelui   s/sovetului Modârka cu speculanții din sat verificarea a constatat că faptele nu s-au confirmat.

În satul Ghidighici s-a organizat un grup de țărani care se ocupă de procurarea vitelor pentru ceilalți  țărani din sat. Vitele cumpărate se duc la centrul de colectare Zagotskot în contul colectărilor de carne. Consider că acest fapt nu ține de speculă.

La punctul șapte se scrie despre legătura  președintelui  s/sovetului Modârka cu hoții din sat, însă autorul scrisorii n-a indicat, la modul concret, cine sunt acești hoți. Din discuțiile cu țăranii și   președintele  s/sovetului așa ceva nu s-a constatat.

În discuție, președintele  s/sovetului Modârka neagă toate acuzațiile din scrisoare și, în același timp, aduce o corectare spunând că în 1946 a luat de la țăranii din sat Lungu, Ionașcu Vladimir 30 kg de vin pentru care a plătit cu bani, 360 ruble, vinul l-a cumpărat pentru împuternicitul Sidorovici.

Verificarea nu a constatat acțiuni dăunătoare în munca președintelui  s/sovetului Modârka.

Faptele enunțate în  scrisoarea locuitorilor satului Ghidighici ce-l acuză pe nu s-au adeverit.

Instructorul secției de lucru printre femei al Comitetului Județean Chișinău                   /Omelcenko/

Mostră: actul eliberat de presedateli Modârka, analfabet, unui consătean, în l.rusă. Nici semnătura nu știa s-o caligrafieze

                                                           Dovadă

Eliberată cetățeanului Russu  Simion Nikolaevici precum că pe teritoriul s. Ghidighici nu locuiește și nu a locuit cetățeanul Russu Simion Nikolaevici.

Privind la ce și certifică selisovetul Ghidighici.

Președinte selisovet [semnătura] Modîrkă

Secretar [semnătura] Ogurțova

Arhiva Organizațiilor Social Politice a Republicii Moldova

Fond 51, inventar 117, dosar 70, ff.35-68

Transliterare și traducere din limba rusă

Gheorghe Erizanu

„Aici sunt militari, foști militari, veterani, reprezentanți ai Serviciului Vamal, ai Centrului Național Anticorupție, sunt reprezentanți, de fapt, ai celor care asigură ordinea, dreptatea în activitatea lor profesională. Vreau să vă mulțumesc pentru activitatea Dvs. de zi cu zi”, a zis președintele Dodon la ceremonia de azi, unde a oferit distincții de stat.

Printre fruntașii care asigură ordinea și dreptatea în Republica Moldova, decorat cu ordinul „Gloria Muncii”: Mihail Aizin, alias Kitaeț.

Mihail Aizin, alias Kitaeț, cavaler al Ordinului „Gloria Muncii” și președintele Dodon

Probabil, printre veteranii poliției decorați sau, mai degrabă, veteranii poliției rămași în afara Gloriei Muncii, erau și cei care l-au arestat în 2004 pe Miahil Aizin, alias Kitaeț și pe fratele său, Oleg Aizin, alias Mao. Ambii făceau parte în anii 90 din grupul criminal organizat, cunoscut ca „gruparea evreiască”. Mihail Aizin era un apropiat al lui Valeri Rotari, alias Zelenâi, asasinat în 1999.

Mihail Aizin, alias Kitaeț, cavaler „Gloria Muncii” și Garda de Onoare. Republica Moldova, 21 septembrie 2020

Ordinul „Gloria Muncii” se conferă pentru rezultate excepționale în muncă, activitate publică de vază și contribuții substanțiale în domeniul culturii, științei, sportului, vieții publice sau social-economice.

Ca reacție la scandalul de azi cu „Gloria Muncii”, președinția a venit cu o reacție seacă: președintele nu-i cunoaște și nu este obligat să-i cunoască pe cei cărora le oferă distincții de stat. Președintele trișează: orice persoană este decorată în baza unui dosar, elaborat de consilieri pe domeniu (în cazul de față, Interne), cu informații obligatorii de la SIS, interne și alte structuri ale statului. Nu ai dreptul și nu ai cum să nu știi când printre colonei și maiori de poliție scapi și numele unui fost interlop. Alt caz: președintele oferă ordinul personal, fără a se consulta și fără dosar sau dosar elaborat ulterior.

Acordând „Gloria Muncii” unui fost interlop, președintele i-a jignit pe cei care asigură ordinea și dreptatea în activitatea lor profesională. I-a umilit pe soldații Gărzii Naționale. I-a jignit pe toți cavalerii acestui ordin. Și a jignit cetățenii RM. Poate mai puțin pe colegii pe care îi cunoaște, socialiștii Hrenova, Bătrâncea, Savva și ziaristul Mihai Conțiu.

Gheorghe Erizanu
Al. Cistelecan își lansează volumul „Zece femei”. Librăria din Centru, 17 mai 2016.

A fost deschisă la 18 septembrie 2008. Avem 12 ani.

E cea mai bine plasată – ca vad, ca locație – librărie. Este pe bulevardul Ștefan cel Mare, între străzile Alecsandri și Armenească. Este vizavi de sediul Ministerului de Interne. Printre numeroasele magazine de aur, argint și bănci. Ca puncte de reper mai poate fi numit magazinul de vinuri Cricova și fostul magazin de sport, cunoscut pe timpuri ca SportTovarî.

Librăria din Centru. Zilele literaturii române la Chișinău, mai 2019: Maria Șleahtițchi, Bogdan Crețu, Lucia Țurcanu, Vitalie Ciobanu

Pe 18 septembrie am deschis librăria. Cu mobilier. Cu canapele roșii. Pe 19 am fost inundați. De atunci rafturile sunt la un metru depărtare de pereți.

Librăria din Centru găzduiește lansările de carte Cartier, Zilele Literaturii Române și Serile Poetice Cartier.

Librăria din Centru. Nicolae Pojoga lansează Album de război, august 2019

În Librăria din Centru au fost Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Matei Vișniec, Eugen Negrici, Aureliu Busuioc, Dumitru Matcovschi, Vladimir Beșleagă, Varujan Vosganian, Doina Ruști, Dan Lungu, Radu Vancu, Ion Mureșan, Ioan Pintea, Nicolas Trifon, Andrzej Stasiuk, Dan Coman, Claudiu Komartin, Vintilă Mihăilescu, Florin Lăzărescu, Vasile Ernu, Tatiana Țîbuleac, Bogdan Crețu, Emil Brumaru, Eugen Cioclea, Nichita Danilov, Dumitru Crudu, Vitalie Ciobanu, Armand Goșu, Teodor Baconschi, Oleg Serebrian, Alexandru Cosmescu, Emanuela Iurkin, Aura Maru, Iurie Colesnic…

Librăria din Centru. Zilele Literaturii Române la Chișinău, mai 2019: Vasile Romanciuc, Doina Munteanu-Dumbrăveanu, Arcadie Suceveanu

În septembrie și octombrie librăria lucrează șapte zile din șapte. Între 9.00 și 19.00. Fără pauză. Sâmbătă și duminică până la 16.00.

Telefon: 022 21 42 03.

E-mail: librariadincentru@cartier.md

Mascota Librăriei din Centru este scriitorul Emilian Galaicu-Păun.

Librăria din Centru. Lansarea volumelor Basarabia necunoscută (3 vol.), de Iurie Colesnic, 23 octombrie 2019: Igor Șarov & Iurie Colesnic

Gheorghe Erizanu

August a fost luna poeziei. Toate cărțile de poezie s-au vândut cu 25 la sută reducere. Unica carte de poezie intrată în top a fost Opera poetică a lui Coșbuc. Noutățile lunii, de asemenea, au intrat în top: Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu (o excelentă replică dată din sudul Basarabiei celebrului La Lilieci de Sorescu); Teritoriile din estul Țării Moldovei, de Ion Chirtoagă și Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Vara…, de Tatiana Țîbuleac, au rămas ultimele exemplare din ediția a VII-a. Grădina de sticlă are ultimele exemplare din ediția a III-a. Restul titlurilor sunt deja canonice.

Cele mai vândute cărți ale lui august, în Librăriile Cartier:

  1. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  2. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Frunze de dor, de Ion Druță. Editura Cartier
  4. Clopotnița, de Ion Druță. Editura Cartier
  5. Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu. Editura Cartier
  6. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  7. Teritoriile din estul Țării Moldovei sub administrația turco-tătară (1699-1806), de Ion Chirtoagă
  8. Unchiul din Paris, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  9. Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Editura Cartier
  10. Opera poetică, 2 vol., de George Coșbuc. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  3. Când bunicul era nepot…, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  4. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
  5. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
  6. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  7. Un yankeu la curtea regelui Arthur, de Mark Twain. Editura Cartier
  8. Uriașul egoist, de Oscar Wilde. Într-o nouă trducere de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
  9. Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Irina Dobrescu. Editura Cartier
  10. Prințul fericit, de Oscar Wilde. Într-o nouă trducere de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier

Remarc și apreciez cumpărătorii care, pe lângă clasicii genului, au cumpărat excelenta Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște cu ilustrații minunate ale Irinei Dobrescu. Recomand cu tărie noua traducere din Oscar Wilde și viziunea grafică a Ancăi Smărăndache. Sunt noutăți din perioada covidului.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale Cartier ale lui august:

  1. Divina comedie, de Dante
  2. Capra cu trei iezi, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  3. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  4. Opera poetică (vol. I), de Vasile Alecsandri
  5. Cei trei mușchetari, de Alexandre Dumas
  6. Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne
  7. Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov
  8. Manierismul românesc, de Lucia Țurcanu
  9. România în secolul XX, de Francesco Guida
  10. Rusia la răspântie, de Oleg Serebrian

În curând: Socialiștii. O moștenire 1835 – 1921 , de Adi Dohotaru

Gheorghe Erizanu
Afiș, august 2020

Născut într-un sat din estul Bielorusiei, acu 65 de ani, dintr-o mamă și un crai pe care nu l-a cunoscut niciodată. A făcut facultatea de istorie. A lucrat propagandist în în raionul natal. S-a căsătorit cu o fată din satul natal. A fost președinte de kolhoz. Deputat în primul parlament democratic din Bielorusia după anii 90. A fost reprezentantul Bielorusiei la consultările organizate de Mihail Gorbaciov pentru programul reformator „500 de zile” al lui Grigori Iavlinski. A fost adversarul reformelor.

A câștigat neașteptat pentru analiștii politici alegerile democratice din 1994 cu un program anticorupție. Ca președinte, a revenit la simbolica din perioada sovietică. A eliminat opoziția: împușcați, închiși sau, varianta fericită, în exil. A lăsat soția în sat. Și-a adus copiii la Minsk. A păstrat marile întreprinderi de stat. Este un oponent al privatizării. A întărit structurile de forță. A schimbat constituția ca să poată fi ales de câte ori dorește. Conduce Bielorusia ca un gospodăros președinte de kolhoz. În grădina de lângă reședința prezidențială cultivă cartofi și participă nemijlocit la îngrijirea și recoltarea lor. Datorită fostului secretar de stat, Madeleine Albright, este cunoscut în mediul politic ca „ultimul dictator al Europei”.

Lukașenka a dorit și în acest an să devină președinte pentru al șaselea mandat. L-a arestat pe cel mai vocal vlogger care voia să candideze la prezidențiale, l-a arestat apoi pe candidatul cu cele mai mari șanse, nu l-a admis în cursă pe un alt candidat cu șanse mari. Svetlana Tihanovskaia, soția vloggerului, a fost candidatul comun al opoziției, fiind flancată de soția și șefa de campanie al celorlalți doi candidați excluși din cursă. Alegătorul bielorus a decis altfel. Lukașenka nu a mai schimbat constituția. Pur și simplu a falsificat ca un kolhoznic alegeirle. S-a proclamat președinte cu 80 la sută din sufragii. Probabil, o falsificare canonică (10-15%), n-ar fi înfuriat atât de mult populația.

O secție de votare din Minsk , buletinele candidaților la președenție. Teancul cel mai mare e în dreptul numelui Svetlana Tihanovskaia. Bielorușii, ca o ironie a sorții, au în buletine și bifa „Împotriva tuturor”.

Duminică seara, după alegeri, Svetlana Tihanovskai s-a dus la CEC pentru a contesta alegerile. A fost sechestrată de serviciile lui Lukașenka pentru 7 ore, șantajată (soțul e în detenție, are doi copii). Ambasadorul Lituaniei a fost primul care s-a precipitat și a dat alarma despre dispariția Svetlanei Tihanovskaia. După înregistrarea făcută sub amenințare, în biroul șefei CEC, în care a citit de pe foaie și a rugat simpatizanții săi să stea acasă, a fost livrată Lituaniei. Acest gest al lui Lukașenka (un șantaj odios) îl transformă din simplu dictator în penal veritabil, un Al Capone al politicii contemporane.

Imagine: Europa Liberă

Analiștii politici susțin: conjunctura internațională nu este favorabilă schimbării lui Lukașenka. El convine și Moscovei, și Occidentului, și SUA. Doar poporului bielorus nu convine. După primele trei zile de proteste în care forțele de ordine au dispersat cu brutalitate, au arestat cca 6 mii de bărbați și adolescenți (de multe ori săltându-i în mașini fără numere de pe stradă), au ucis cel puțin un om, au blocat internetul, au arestat și expulzat ziariști, miercuri au ieșit la protest femeile. Lor li s-au alăturat medicii, care nu aveau dreptul să se apropie de răniți fără permisiunea miliției. Astăzi au intrat în grevă unele întreprinderi din Bielorusia. Apar scrisori colective sau personale, semnate de sportivi, scriitori, profesori, de condamnare a utilizării forței de către Lukașenka. Ziariștii își anunță demisiile de la televiziunile de stat. A demisionat până și prezentatorul emisiunii Arsenal, emisiune propagandistică dedicată armatei și privită de toți militarii ca o slujbă religioasă în fiecare duminică, la ora 10. Au apărut primii polițiști care și-au depus insignele și epoleții. Sunt acte de curaj pe care un om din lumea normală nu le înțelege. Sunt ca eroii din romanele lui Vasili Bîkov, cel mai mare scriitor bielorus, participant la al Doilea Război Mondial, mort în exil, la Berlin, când cei mai obișnuiți oameni, în momentele extreme își demonstrează calitățile cele mai frumoase și curajoase, ascunse până atunci.

Bielorușii sunt singuri în fața lui Lukașenka, apărat de forțele lui de ordine și felicitat & susținut de președinții Chinei, Rusiei, Venezuelei, Kazahstanului, Turciei, Kirghiziei, Azerbaijanului. Și de președintele Dodon, pe facebook.

Gheorghe Erizanu


În topul lunii iulie au intrat noutățile Cartier: romanele Numește fericirea altfel de Victor Dumbrăveanu și Canon de Ghenadie Postolache, studiul Arta narațiunii romanești de Maria Șleahtițchi și volumul de poeme Cum să rușinezi moartea de Maria Mocanu.

  1. Chișinăul nostru necunoscut, de Iurie Colesnic. Editura Cartier
  2. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Numește fericirea altfel, de Victor Dumbrăveanu. Editura Cartier
  4. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  5. Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Editura Cartier
  6. Dependența, de Constantin Cheianu. Editura Cartier
  7. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  8. Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu. Editura Cartier
  9. Despărțirea apelor, de Ion Druță. Editura Cartier
  10. Canon, de Ghenadie Postolache. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii. A doua lună la rând topul este deschis de romanul Când bunicul era nepot…, de Aureliu Busuioc. Cele două noutăți semnate de Maja Safstrom continuă să fie în prima parte a topului. Regăsim în top, alături de clasici, pe Lavinia Braniște, Florin Lăzărescu, Ioana Nicolaie.

  1. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  2. Curiozități uimitoare despre puii animalelor, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
  3. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  4. Din lumea celor care nu cuvântă, de Emil Gârleanu. Editura Cartier
  5. Mic atlas ilustrat de curiozități uimitoare despre animale, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
  6. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
  7. Copiii lui Poppy, de Jill Barklem. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Editura Cartier
  8. Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Irina Dobrescu. Editura Cartier
  9. Puiul de balaur, puiul de zmeu, puiul de om, de Florin Lăzărescu. Ilustrații de Raluca Burcă. Editura Cartier
  10. Călătoria lui Medilo, de Ioana Nicolaie. Ilustrații de Sidonia Călin. Editura Cartier



Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale Cartier în iulie:

  1. Divina comedie, de Dante. Traducere din italiană de George Coșbuc
  2. Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne. Traducere din franceză de Cezar Sandu-Titu
  3. Opera poetică (vol. I), de Vasile Alecsandri
  4. Capra cu trei iezi, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  5. Clopotnița, de Ion Druță
  6. Dependența, de Constantin Cheianu
  7. Despre istorie, de Eric Hobsbawm. Traducere din engleză de Radu Săndulescu
  8. Portretul lui Dorian Gray, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Radu Tătăruca
  9. Ultima amantă a lui Cioran, De Constantin Cheianu
  10. Prinț și cerșetor, de Mark Twain. Traducere din engleză de Radu Tătărucă
Gheorghe Erizanu