Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

Republica Moldova poate fi frumoasă, ingenioasă, colorată. Ca Toscana. În album. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov. Cartea lui Klaus Bochmann, unul dintre cei mai mari prieteni germani ai limbii române apare în traducere românească, alături de austriacul Heinrich Stiehler,  cu sinteza Introducere în istoria limbii și literaturii române. Și o nouă ediție din excelentul roman Cântecul mării de Oleg Serebrian (traducerea germană va apărea în mai 2019). În curând la Cartier: Woldemar, al doilea roman al lui Oleg Serebrian.

Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov (C(art)ier). Legată, supracopertă, 368 pag. Preț: 99 RON/ 439MDL

„Caldă, sentimentală, dar nemiloasă cu sine, bogată, dar fără să-și valorifice propriile bogății, pierdută mereu între termenii cotropit și eliberat, nostalgică, dar lipsită de memorie, conservatoare, dar gata oricând să îmbrățișeze ce e venit de aiurea ca fiind superior, mândră de propria istorie, dar adesea fără să-și cunoască numele propriilor străbunici, Moldova a ajuns să aibă o identitate atât de multiplo-multiplicată, încât pare că nu o mai are deloc. Trăiește în același timp și în secolul XXI, și în Evul Mediu, se rupe, fără să se hotărască vreodată, între Est și Vest, sărbătorește două Crăciunuri, deschide șampania de revelion la diferite ore, pune pe același piedestal de mâncare tradițională „de la mămuca” și sarmalele, și salata „olivie”. Și dacă acceptăm, într-un sfârșit, că ăștia suntem, chiar dacă nu ne place cum suntem, hai măcar să încercăm să ne cunoaștem, să înțelegem ce culoare și ce hram poartă acest „cum”. Acesta e simplul mesaj al cărții pe care binevoiți să o țineți în mâini. E o oglindă sentimentală în care sperăm să vă placă să priviți. Veți găsi aici locuri demne de văzut, de simțit și de redescoperit, oameni simpli, demni de a fi băgați în seamă, dar și bucătari școliți cu mult respect pentru tot ce e adevărat. Veți găsi cherdele, larzănci, oi coapte în propria piele, alivenci, plăcinte cu frunze de sfeclă, covrigei opăriți, jamboane, scordolele, iahnii, vânat, chiselițe, cuțcuț, borșuri seci cu hațmațuchi și drehliță, plăcinte cu ou crud, ghiozlemele, ghevreci, cnișuri, kiur, cozonaci și babe, toate stropite generos cu vinuri de soi, brăgi, cireșate, țuici transpirate, de la caz la caz. Arome, aburi dulci, gusturi uitate, extrase din hornuri afumate de țărani, dar și din parfumatele caiete ale unor boierese refugiate prudent prin alte țări. De gătit primăvara, de gătit vara ori iarna, de post și de câșlegi. De adus aminte, de pomenit bunicii și de visat. Modeste, dar și luxuriante mâncăruri moldovenești, dar și ucrainești, și bulgărești, și evreiești, și țigănești, și găgăuze, c-ar fi păcat să ne prefacem că nu ne fierbem de secole în unul și același ceaun.” (Angela Brașoveanu)

Introducere în istoria limbii și literaturii române, de Klaus Bochmann și Heinrich Stiehler. Traducere din germană de Alina Tofan (Cartier istoric). Legată, 312 pag. Preț: 39 RON/ 169  MDL.

„Renumitul romanist Klaus Bochmann de la Leipzig – printre altele, editorul operei Quaderni del carcere (Caietele de închisoare) de Antonio Gramsci – și cercetătorul literar Heinrich Stiehler de la  Viena – la rândul său, autor al unei biografii a lui Panait Istrati și editorul unei traduceri în limba germană a operelor lui Istrati – au oferit o soluție concisă și bine documentată pentru sarcina asumată. Bochmann tratează istoria fascinantă a limbii române, care este strâns legată de istoria evoluției populației din zona Dunării de Jos. El structurează discuția în jurul chestiunii unde a apărut limba română  și în ce măsură aceasta vizează formarea națiunii române.(…) Pentru problematizarea, implicită la Bochmann, a situării în spațiu a românilor, Heinrich Stiehler are, grație ipotezei cu privire la posibila deconectare a literaturii române de limba română, o interpretare proprie. Prezentarea evoluției literaturii debutează cu o reflecție despre spațiu, care pune la îndoială omogenitatea acestuia și, la fel ca și Bochmann, pune în discuție schimbările de frontieră și migrațiile ce constituie un fenomen suficient de frecvent în istoria românească. Critic față de anumite aspecte ale perspectivei românești, Stiehler elaborează o schiță deschisă a istoriei literare, în care este evidentă interpretarea influențelor otomane, grecești, rusești și, în cele din urmă, franceze și germane ca trăsătură specifică a istoriei literaturii române.” (Markus Bauer)

„Pasiunea, reflectată în mod științific, pentru istoria limbii române și pentru operele literare scrise în limba română și, în același timp, distanța critică față de o abordare pur național(ist)ă a obiectului de cercetare reprezintă punctele forte ale lucrării (…).” (Holger Wochele)

Cântecul mării, de Oleg Serebrian. Ediția a II-a (Cartier popular). Broșată, 336 pag. Preț: 33 RON/ 139MDL

„E un roman dictat de urgențe: dureros, dar, în același timp, luminos, împărțit între o proză poetică și transparența unui eseu. De pe poziția unei ambiguități inteligente, el abordează istoria care lipsește și despre care trebuie spuse atâtea, istoria Europei Centrale, cu frontierele ei rănite și privirea încă rătăcită într-un orizont necunoscut. E un roman viu, cu dialoguri profunde, deși adesea situate parcă dincolo de speranță. Cartea ne oferă o lectură generoasă, produs al unui istoric sensibil, dar și al unui poet îndrăgostit de rădăcinile multiculturalității mitteleuropene, care se hrănesc din solul unei memorii încă vii, dar și din niște vise, care ne ating și ne reasigură timid că suntem datori să clădim un viitor continuu.”  (Marco Lucchesi)

Gheorghe Erizanu

În 1815, după ce a participat la negocierile ruso-turce de la Paris din 1812, Manuc Bei se mută de la București la Sibiu, pentru scurt timp, apoi ajunge la Chișinău, cumpără cu 300 mii lei aur moșia de la Hâncești. Peste doi ani avea să moară la 48 de ani, lăsând în urmă o văduvă tânără și frumoasă, șase copii minori, moșii în București, în Muntenia, Hanul lui Manuc, proprietăți la Chișinău, moșia de la Hâncești.

A fost înmormântat în pridvorul Bisericii Armenești.

Conacul Manuc Bei din Hâncești, fotografiat din Casa Vechilului

Unul dintre feciori avea să construiască conacul de la Hâncești, cu piscină pe acoperiș. Conacul a fost renovat. Scump. Mobilat. Luxuriant. În locul piscinei s-a făcut o mansardă. Unde acum e biblioteca raională. Intrarea în bibliotecă se face pe scara de incendiu. De grijă, ca nu cumva, copii care vin după cărți să murdărească scările centrale.

Catacomba de sub conac, Casa Vechilului, Casa Vânătorească sunt bijuterii arhitecturale. Dacă se va păstra conceptul inițial.

Catacomba de sub conacul Manuc Bei de la Hâncești

Zvonuri.Catacomba de sub conacul de la Hâncești duce pe sub lac, duce prin Hâncești. Unii locuitori ai Hânceștilor și-au făcut pivnițe din porțiuni de catacombă care treceau prin gospodăriile lor.

Zvonuri.  După al Doilea Război Mondial au fost furate sculpturile, care aveau cheia intrării în catacombele Chișinăului de sub Biserica Armeana, biserica Sf. Constantin și Elena și biserica de lângă Moara Veche. Unde  Manuc și-ar fi ascuns averea.

Manuc Bei, pe numele adevărat armenesc Emanuel Mârzaian, (care a reprezentat și sultanul, și țarul, și pe domnitorul muntean Ipsilanti, uneori în același timp) era unul dintre cei mai bogați oameni ai Europei de atunci.

Gheorghe Erizanu

Testamentul necitit (roman epistolar), de Lilia Bicec a apărut în 2009. La Editura Cartier. Într-un tiraj de 500 exemplare. În 2013 apare în italiană, la Torino, la prestigioasa  Editură Einaudi. Cu titlul Miei cari figli, vi scrivo. Primul tiraj italian: 10 000 de exemplare.

Nino Dolfo, Corriere della Sera:  „Dacă aș fi poet, aș dedica o odă femeilor plecate peste hotarele țării, dacă aș fi pictor, aș picta  o pânză cu imaginea Ei și dacă aș fi sculptor, aș sculpta „mama înstrăinată”. Dar nu-s decât o mamă și eu ca sutele de mame plecate, departe de tot ce-ți este drag și scump”. Acesta este moto-ul de pe coperta „Miei cari figli, vi scrivo”, carte apărută în 10.000 de exemplare la Editura Einaudi, una din cele mai prestigioase edituri din Italia. Am cunoscut-o pe jurnalista Lilia Bicec, autoarea cărții, la salonul Internațional de Carte din Torino … Misiunea acestor „bandanti” e bine cunoscută în Italia, dar cine sunt cu adevărat aceste femei venite din Europa de Est, mai puțină lume cunoaște. Iată, grație acestei cărți am aflat.”

Gianluca Veneziani, Libero: „Nicolae Linin a descris o Moldovă care nu există. În cartea sa „Educazione siberiana” a accentuat prea exagerat aspectele de violență, transformând orașul Tiraspol într-un loc unde se împușcă și se atacă în ziua mare.” Lilia Bicec, nu folosește mijloace pentru a suprima romanul conaționalului ei, ea folosește argumente și date istorice legate de destinele a trei și chiar patru generații pentru a reda istoria adevărată a unei regiuni, cum este Moldova.”

A doua ediție, în română, apare la început de octombrie. De această dată, în Cartier popular.

În pregătire mai avem un roman de Lilia Bicec: Lagărul 33, despre soarta prizonierilor italieni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în lagărele staliniste.

Gheorghe Erizanu

Carte poștală austro-ungară (verso) din Primul Război Mondial

În timpul Primului Război Mondial autoritățile austro-ungare le-au oferit soldaților din tranșei cărți poștale. Soldații puteau scrie doar adresa unde trebuia să ajungă cartea poștală și numele soldatului, adresa unității militare. Pe verso, locul unde s-ar fi putu scrie ceva, autoritățile au scris în locul lor (fără drept ca ei să mai poată sau să mai aibă loc unde să scrie): „Sunt sănătos și îmi merge bine”. Propoziția e în toate limbile Imperiului: germană, maghiară, slovenă, slovacă… română.

Dacă politicienii noștri continuă în același ritm agenda politică din Republica Moldova, atunci, degrabă, vor trebui să oferi cetățenilor care au mai rămas pe aici aceeași carte poștală. În română, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și turcă.

Miercuri, 5 septembrie: apare investigația Rise Moldova despre imobilele de peste hotare ale liderului democrat Plahotniuc.

Joi, 6 septembrie: sunt reținuți și trimiși în Turcia, fără a respecta cel puțin niște formalități, cei șapte profesori de la rețeaua de licee „Orizont”.

Vineri, 7 septembrie: ministrul Ulianovschi face o vizită la Berlin. Despre vizită – nimic. Despre nimic – un tam-tam de milioane: „teroriștii turci” i-au amenințat pe membrii Ambasadei RM de la Berlin și pe copiii lor. La câteva zile distanță Ambasada Germaniei din Chișinău, după investigația Ziarului de Gardă, anunță oficial că poliția germană nu cunoaște nimic despre acest caz.

Și tot așa:

accidentul stupid de automobil al președintelui Dodon cu o camionetă a Fabricii avicole Floreni (cu încălcări de promisiuni morale ale lui Dodon, cu încălcări grave ale securității de deplasare a persoanelor oficiale, cu exces de viteză ș.a.m.d.); dosar intentat fostului ofițer al poliției de frontieră Petric; comisie parlamentară creată pentru studierea implicării liderilor opoziției din Chișinău cu directorul unui ONG polonez; congres mondial al familiei la Chișinău cu participarea președintelui Dodon, al premierului, cu revoltați și „placate” gen: „Sunt împotriva căsătoriei dintre gay și lizbiene”; declarația lui Plahotniuc: „sunt un om puternic”; declarația liderului democrat pentru noul vector politic Pro-Moldova; scrisoarea primarilor către Maia Sandu (care e privită ca Răpirea Europei a lui Serov, cea a lui Tițian e prea sexy pentru primarii și politicienii noștri); remanieri în guvern; declarațiile speakerului Candu la Washigton cu recuperarea a 90% din miliardul furat; amânarea în continuare a procesului lui Șor…

Parcă suntem într-un război de partizani beți într-un submarin galben prin stepele Bugeacului. Periscopul e beteag. Vedem turme de oi. Vedem oști de dușmani. Vedem mori de vânt. Vedem budionovci cu steluțe roșii. Vedem Europa lui Serov care a furat zimbrul cu coaiele Moldovei. Vedem castele. Bumbăreze de oi. Gay. Pisociniță. Lesbiene. Onegiști. Turci. Ruși. Români. Dușmani de jur-împrejur. Statu-n palmă, barbă-n cot. Luptăm până la moarte. Mori de vânt. Mori de vânt. Pe Bâc. Pe Bâc.

„Sunt sănătos și îmi merge bine”. Doar prin poștă. Doar imprimat. Fără stări. Fără like-uri.

Salvează

Salvează

Gheorghe Erizanu

„Sebastian” de Gelu Diaconu. Colecția Rotonda, Editura Cartier, 2018

În „Rotonda”, colecția de literatură română contemporană, va apărea romanul de debut al lui Gelu Diaconu Sebastian. Romanul reconstituie pas cu pas, îmbinând ficțiunea cu realitatea, ziua de 29 mai 1945, ultima din viața lui Mihail Sebastian. În Sebastian apar, episodic, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Leny Caler, Emil Cioran, Constantin Noica, Marietta Sadova, Corneliu Zelea Codreanu, Mircea Șeptilici, Nora Piacentini sau Radu Beligan. Romanul e voluminos și, vorba clasicului Breban, e un roman, deoarece un roman începe de la 600 de pagini în sus.

Woldemar  este al doilea roman, după Cântecul mării (cu a doua ediție în această toamnă și cu o traducere în germană, care va apărea în mai 2019)  al lui Oleg Serebrian. Sunt două cărți ce se completează prin personajele lor care vin din lumea Cernăuților. Cântecul mării reconstituie drama bucovinenilor din anii 40 ai secolului trecut. Woldemar e o frescă a bucovinenilor în cadrul imperiului sovietic și al dispariției lui.

În aceeași colecție vor apărea: stările/proze scurte ale ambasadorului Valeriu Turea cu titlul Vișinul Baronului de Munchausen și două cărți, care, sperăm, vor reabilita reportajul: una semnată de Polina Cupcea, care a luat mai multe premii pentru Cel mai bun reportaj din presa română și cealaltă de Ovidiu Nahoi, director RFI România. Ambele cărți sunt despre realitățile din Republica Moldova.

În „Biblioteca deschisă”, colecția de literatură străină contemporană, vor apărea:

Internat, romanul celui mai cunoscut tânăr scriitor  ucrainean  Serhi Jadan,  despre conflictul ruso-ucrainean din estul țării. În seria de autor Jadan a apărut deja Jazz în Donbas, urmează Anarchy in the UKR și Depeshe Mode. Iuri Andruhovâci, poet și prozator optzecist, un Cărtărescu al Ucrainei, va apărea cu romanul Recreații. Rainald Goetz, unul dintre marii stiliști contemporani germani, va apărea în traducerea excelentă a lui Victor Scoradeț cu romanul  Johann Holtrop. O Schiță a societății. Altă traducere din literatura germană, o carte existențială, e Complexul lui Jonas de Thomas Glavinic.

În „Cartier istoric” a apărut zilele acestea traducerea din germană a volumului  Introducere în istoria limbii și literaturii române de Klaus Bochmann și Heinrich Steihler.  Vor apărea:  Biserica ortodoxă și puterea sovietică de Valeriu Pasat,  un studiu în baza arhivelor din spațiul ex-sovietic și românesc, o sinteză a celor patru volume, apărute inițial în rusă, la Editura Rosspen din Moscova,  cu documente de arhivă; traducerea din franceză a volumului lui Traian Sandu Un fascism românesc. Istoria Gărzii de Fier; ediția a doua (prima, în 2015) din Coșmar în Balcani. Un sas transilvănean în cel de-al Doilea Război Mondial, după memoriile lui Fred Umbrich, scrise de  Anna M.Wittmann; Însemnările unui guvernator. Anii 1903-1904 de contele S.D.Urusov, cu o prefață de Virgil Pâslariuc, în traducerea lui Vsevolod Ciornei, este prima versiune românească a cărții-cult care a circulat în mediile intelectuale basarabene din anii 60.

„Cartier de colectie” va continua cu Șerban Foarță , Mulțimea cu un singur element, poeme alese de Robert Șerban;   Poeții generației războiului, o antologie de și cu un amplu studiu introductiv  de Claudiu Komartin; Eugen Cioclea (unul dintre marii poeți ai anilor 90 ai Basarabiei, mort prematur), Dați totul la o parte ca să văd, poeme alese de Em.Galaicu-Păun  și o ediție jubiliară cu ocazia a 50 de ani de la prima ediție a volumului Numele tău de Grigore Vieru, cu o prefață de Bogdan Crețu.

Cartea pentru copii din colecția „Codobelc” va continua cu volumele: Călătoriile lui Medilo de Ioana Nicolaie, ilustrații de Sidonia Călin;  O șansa pentru Bilețel de Victoria Pătrașcu, ilustrații de Szabo Zelmira;  Un unicorn în muzeul de oase de Alina Purcaru, ilustrații de Mihaela Paraschivu.

În colecția „C(art)ier”, după Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu & Roman Rybaleov, vor apărea Arta tradițională, un superb album pentru împătimiții de ie, covoare și încă șapte componente ale artei tradiționale,de Varvara Buzilă și albumul de pictură al actorului total Eugen Ureche.

Gheorghe Erizanu

Prima ediție a Festivalului „George Bacovia”, Bacău,  a fost în 1971. Din acest an numele oficial e Festivalul Național „George Bacovia”.

După ani de discuții, a fost inaugurat Premiul Naţional „George Bacovia”. Juriul i-a acordat marele premiu poetului Emil Brumaru, pentru întreaga activitate.

Emil Brumaru.„ Eu, îngerul jonger”. Poeme alese de Radu Vancu (Cartier de colecție nr. 12, Editura Cartier, 2017)

Premiul pentru Cartea de Poezie: Claudiu Komartin, pentru volumul Maeştrii unei arte muribunde (Cartier de colecție nr.11, Editura Cartier, 2017, ediția a II-a: 2018 în Cartier popular).

„Maeștrii unei arte muribunde”. Poeme alese 2010-2017, de Claudiu Komartin. (Cartier de colecție nr. 11, Editura Cartier 2017)

Premiul pentru Cartea de Critică Literară/Eseu i-a revenit acad. Ion Pop, pentru volumul Poezia românească neomodernistă.

Anul trecut la Editura Cartier a apărut ediția a III-a din fundamentala Avangarda în literatura română de Ion Pop.

„Avangarda în literatura română”, de Ion Pop. Editura Cartier, 2017.

Descentralizarea literaturii române e un fapt împlinit. Pulsul literaturii române poate fi măsurat prin festivalurile literare de la Iași, Timișoara, Bistrița, Sibiu sau Bacău.

Premiile contează și devin valoroase prin laureați. E suficient un juriu onest. O organizare bună. Și un punct geografic.

Poate fi, cu puțină onestitate, și Botoșanii. În 2019 deja.

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale Cartier ale lui august:

  1. Adio, lucruri, de Igor Guzun
  2. Biserica albă, de Ion Druță
  3. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
  4. Divina comedie, de Dante
  5. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  6. Toți oamenii Kremlinului, de Mihail Zâgar
  7. Unde e Aromânia, de Nicolas Trifon

Cărțile digitale Cartier pot fi procurate pe iBooks și cartier.md

 

 

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți pentru copii ale lui august, în Librăriile Cartier, au fost:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  3. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
  4. Povești auzite de la bunicuța. Editura Epigraf
  5. Atlasul meu geografic. Editura Arc
  6. Câți ani ai, de Grigore Vieru. Ilustrații de irina Dobrescu. Editura Cartier
  7. Invitație la vals, de Mihail Drumeș. Editura Arthur
  8. Pasărea albă a copilăriei, de Ion Druță. Editura Cadran
  9. 101 de povești minunate. Povești celebre. Editura Arc
  10. Carte sonoră. Cartea primelor descoperiri. Editura Arc

Nicolae Manolescu acordă un amplu interviu lui Sever Voinescu în Dilema veche, săptămânalul care ajunge la Chișinău când ne mai învechim cu o lună jumătate. Întrebat dacă spiritul critic se învață sau se educă în școală, zice: „Se educă, se cultivă. Într-un individ normal, el există în mod potențial. Dar dacă nu se educă, nu se instruiește, nu se cultivă, această potențialitate se atrofiază și poate chiar să dispară cu totul. Ori degenerează în agresivitate și arțag.” „Și școala trebuie să educe acest spirit critic?” „Da. Dacă școală nu e, spirit critic nu e. Și dacă spirit critic nu e, cultură nu e.”

Gheorghe Erizanu

Evenimentele politice se derulează mai rapid decât reușim noi să vindem cărți. Dacă mergem în același ritm, atunci doar moartea va citi ziarul. Iar topul vânzărilor va fi deschis de Coran sau de Slovo o polku Igore. Democrația se instaurează greu, are nevoie de 40 de ani, de drum prin pustiu, de munte, de toiag. Dictaturile & regimurile autoritare vin peste noapte, ca hunii barbari. Ai nevoie de poștă, telegraf și poduri (sau echivalentele lor de azi). Și ești sultan sau țar.

Cele mai vândute cărți ale lunii august au fost:

  1. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  2. Căsuța de la Răscruce, de Ion Druță. Editura Cartier
  3. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  4. Te blestem să te îndrăgostești de mine, de Nicolae Dabija. Editura pentru literatură și artă
  5. Rost, de Andrei Țurcanu. Poeme alese de Nina Corcinschi. Editura Cartier
  6. Tată bogat, tată sărac, de Robert Kiyosaki. Editura Curtea Veche
  7. Mereu nerostita istorie a luptelor românilor din antichitate până în zilele noastre, de Călin Hentea. Editura Cartier
  8. Străinul de lângă mine, de Irina Binder. Editura For You
  9. Adio, lucruri, de Igor Guzun. Editura Cartier
  10. Homo Moldovanus Sovietic, de Octavian Țâcu. Editura Arc
Gheorghe Erizanu

Angela Brașoveanu & Roman Rybaleov, distinșii și faimoșii autori ai volumului Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin mi-au pus o fotografie cu mine, care ar fi intrat la Ignat, la tăiatul porcului. Am utilizat dreptul meu dictatorial ca editor. Imaginea cu mutra mea intelectuală & porc înjunghiat a fost omisă.

În mod firesc, sunt cooperant. Am mâncat aproape 400 de pagini de rețete. Unele de două ori. Nu ieșeau imaginile bine. Am mai mâncat încă vreo patru sute de pagini de rețete care n-au intrat în volum. Parcă misiunea mea era îndeplinită.

Dar Angela Brașoveanu, Roman Rybaleov & Vitalie Coroban, oameni dragi mie, au conspirat împotriva mea. Au scos imaginea de Ignat. Dar m-au pus la Raci pescărești, rețeta veche; Scorodeală de raci; Raci fierți în vin; Mujdei. Sub o mustață de rac, o frunză de dafin, un cățel de usturoi. Departe de boabele de piper negru, departe de piesele de domino.

Evitați să vă apară mutra prin ziare în sezonul racilor. Apare riscul să fiți aruncați la gunoi cu raci devorați.

 

 

Gheorghe Erizanu