Mai sunt librării frumoase în Chișinău. La concurență. Biblion. E pe Ștefan cel Mare. Apreciem efortul, cartea, scara și metalul.

Aureliu Busuioc și-a lansat romanul Și a fost noapte… la Librăria din Centru.

E într-un cărucior cu rotile. Adus din Germania. Care nu încape în ascensorul de la etajul șapte. Apoi trebuie să coboare pe scările de la parter. Sunt doar trepte. Mai mari de 18 cm. Nu are bandă pentru invalizi.

Într-un cărucior cu rotile pe străzile Chișinăului îți dai seama de toate consoanele cuvântului „trotuar”. Te miri pe unde o fi găsit limba română și cele trei vocale.

Librăria din Centru are multe trepte. Nu le-am numărat niciodată. Până la Aureliu Busuioc.

După ce i-a ascultat pe Vasile Romanciuc, Eugen Lungu, Constantin Cheianu, Mircea V.Ciobanu a vorbit  Aureliu Busuioc.  La Librăria din Centru. 17 mai 2012.

A apărut numărul 43 al revistei Punkt. Îl găsiți și în Librăriile Cartier.

Cele 10 cărți care l-au format pe scriitorul și starul tv Constantin Cheianu sunt:

1. Străinul de Albert Camus

2.  Nietzsche, integral

3. Autobiografie de Nicolai Berdeaiev

4. Călătorie la capătul nopții de  Louis-Ferdinand Celine

5. Jurnal de Kafka

6. Procesul de Kafka

7. Greața de Jean-Paul Sartre

8. Mitul lui Sisif de Albert Camus

9. Asteptandu-l pe Godot de Samuil Beckett

10. Iov de Kierkegaard

Un bărbat de 51 de ani din satul Porumbești, raionul Cantemir a hotărât să se sinucidă.

Unii susțineau că bărbatul e moldovean. Unii susțineau că bărbatul e basarabean. Unii susțineau că bărbatul e român. Alții ziceau că e român basarabean.

Unii ziceau că vorbea limba moldovenească. Alții ziceau că vorbea româna. Erau unii care spuneau chiar că vorbea cu chirilică. Iar alții ziceau chiar că vorbea cu latiniță.

Acest bărbat a hotărât să se sinucidă. Cu un cui. Și l-a bătut în tâmpla dreaptă.

Așa spune Gazeta de Sud.

Dar bărbatul n-a avut noroc. Medicii de această dată au intervenit prompt. Și acest bărbat n-a murit. Și-a pierdut doar parțial vederea.

„Este primul caz de acest fel în practica medicală din raionul Cantemir”, susține Gazeta de Sud.

Cazuri asemănătoare mai pot fi găsite în Nekrotitanium de Planeta Moldova. În Tenis cu moldoveni cazuri asemănătoare n-am găsit. Dar Tony Hawks, probabil, neștiind de existența acestui bărbat, l-a ocolit geografic.

Ion ține minte.

A fost bătut de turci. A venit acasă. Și-a recăpătat demnitatea cu doi pumni dați în nevastă. Și cu două vărguțe la fundul lui Ionel.

Apoi a fost umilit de unguri. A venit acasă și și-a recăpătat demnitatea. Cu vreo doi pumni scăpați în nevastă. Și cu două palme. Lăsate pe fundul lui Ionel.

Apoi a fost umilit de ruși. A venit acasă. Și-a recăpătat demnitatea. Cu doi pumni. Scăpați în nevastă. Și cu două palme. Uitate pe fundul lui Ionel.

Ion este un tip demn. Ortodox. Creștin. Familist. Și ține minte.

Așa e poporul ista. Cu șanse egale. Uneori liberal. Alteori creștin.

Așa spune Oksana Zabujko în romanul „Polevîie isledovania ukrainskogo sexa”. Acolo Ion e ucrainean.

Inițial au dispărut din ziare și reviste. În locul lor au apărut fetele cu țâțe mari. Și buze mari.

Apoi au dispărut din televizoare. În locul lor au apărut politicienii obraznici, cu limbaj de mahala și purtare de găinar.

Mai apoi au dispărut din manualele de literatură. În locul lor au fost puși scriitorii cu monoclu și papion.

La un capăt au fost duși toți într-un ghetou.  Unii zic că e revistă literară. Sau emisiune culturală. Se ciondănesc în de ei. Își împart premii în de ei. Se luptă eroic în de ei. Trăiesc aproape ca toți ceilalți. Cu pasiuni, mici bucurii, mari necazuri.

Dar nu au dreptul să intre în buletinele de știri.

Sunt scriitorii. De azi.

Uneori, foarte rar, fetele cu țâțe mari și politicienii obraznici îi onorează. Și se fotografiază cu ei.

Peste o generație vor intra în manuale. Scriitorii de azi.

Și va fi nevoie de o fotografie.

Vineri, 11 mai, în aula Bibliotecii Naționale din București au fost decernate premiile Bun de tipar, premiile industriei de carte. Lumea vorbește că sunt șanse mari ca ele să devină cele mai importante premii în domeniul pieței de carte.

Editura Cartier a obținut premiul pentru eBook. Noi știam că facem un eBook bun. Pe timpuri, pe acest blog, am spus de ce credem așa.

E plăcut când te apreciază și te înțeleg și specialiștii. Și afirmă că facem cel mai bun eBook românesc.

Prezint lista finaliștilor. Sunt nume bune. Toate.

Cu aldin am dat laureații.

Mențiunile speciale le găsiți pe alte bloguri.

1. Categoria „Cea mai frumoasă carte”:

a) Concepţie grafică:

• Găsiţi şi pierduţi / Found and lost de Nicu Ilfoveanu, Octav Avramescu – concepţie grafică: Nicu Ilfoveanu (Asociaţia de Artă Ilfoveanu)
• Ultima transhumanţă de Dragoş Lumpan – concepţie grafică: Carla Duschka, Ciprian Isac (Atelierul de Grafică)
• Hexachordos de Şerban Foarţă – concepţie grafică: Loredana Tîrzioru (Brumar)
• Amintiri de Zoe Cămărăşescu – concepţie grafică: Corneliu Alexandrescu (Casa Editorială Ponte)
• Seria „Co-lecţia de economie” – concepţie grafică: Alexe Popescu (Publica)

b) Carte ilustrată:

• Electro+ de Agnes Birebent, Nicu Ilfoveanu – ilustraţii: Nicu Ilfoveanu (Asociaţia de Artă Ilfoveanu)
• Grafica fără computer. Vol. 2: Litere. Desen, relief, volum – concepţie: Carla Duschka, Ciprian Isac (Atelierul de Grafică)
• Vise despre case. Carte de poveşti pentru copii şi părinţi de Eliza Yorkina (Igloo Media)
• Poveste cu un gînd strănutat de Laura Grünberg – ilustrator: Alexandra Rădulescu (Paralela 45)
• Versez de Iv cel Naiv – ilustraţii de Vali Petridean (Vellant)

2. Categoria „Cea mai bună carte a anului”:

a) Beletristică:

• Hexachordos de Şerban Foarţă (Brumar)
• Contorsionista de T.O. Bobe (Humanitas)
• Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu (Polirom)
• În iad toate becurile sînt arse de Dan Lungu (Polirom)
• Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici (Polirom)

b) Non-ficţiune:

• Protocol si etichetă diplomatice de loana Vârsta (CH Beck)
• Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii de Clara Mareş (Curtea Veche)
• Capcanele istoriei de Lucian Boia (Humanitas)
• Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă de Neagu Djuvara (Humanitas)
• Jurnal Zen. 2004-2010 de Mircea Cărtărescu (Humanitas)
• Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale de Ioana Pârvulescu (Humanitas)

3. Categoria „Cea mai bună traducere”:

• Apocalipsa memoriilor. Vol. I, Vol. II de Péter Nádas – traducere de Anamaria Pop (Curtea Veche)
• Obscena pasăre a nopţii de José Donoso – traducere de Dan Munteanu Colán (Leda)
• Opera poetică, Fernando Pessoa – traducere de Dinu Flămând (Humanitas Fiction)
• Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică de Herta Müller – traducere de Alexandru Al. Şahighian (Humanitas Fiction)
• Opere I. Integrala prozei scurte, Samuel Beckett – traducere de Ileana Cantuniari şi Veronica Niculescu – (Polirom)
• Cartea Roşie de C.G. Jung – traducere de Viorica Nişcov (Trei)

4. Categoria „Cea mai bună carte de copii şi tineret”:

• Ce poţi face cu două cuvinte – Liviu Papadima, coord. (Art)
• Seria „ Ludex” (Amadeus, Încă un căpcăun, Test pentru domnişoarele prinţese) – Şerban Foarţă (Brumar)
• Mici poeme… cu probleme de Marius Mărăcinescu (Corint)
• Poveste cu un gînd strănutat de Laura Grünberg (Paralela 45)
• Vise despre case. Carte de poveşti pentru copii şi părinţi de Eliza Yorkina (Igloo)

5. Categoria „Cea mai bună colecţie”:

• Strada Ficţiunii – ALLFA (All)
• Prima dată – Art
• Performa – Cartea Românească
• Plantaţii – Max Blecher
• Seria Aniversară – Paralela 45
• Co-Lecţia de Economie – Publica
• Byzantivm – Nemira

6. Categoria „Cea mai bună carte netipărită”:

a) E-Book:

• Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor de Lewis Carrol (Cartier)
• Proiectul de eBOOK al Elefant.ro
• Proiectul de eBOOK al LiterNet.ro
• Ceremonialul riturilor de trecere de Ion Căliman (Excelsior Art)

b) Audiobook:

• Colecţia „Lecturi pe întuneric” (Casa Radio)
• Plugarul şi moartea de Johannes von Tepl, în traducerea lui Marin Tarangul şi lectura lui Andrei Pleşu (Humanitas Multimedia)
• Audiobook-urile Editurii Mac Mac (Oglinda Fermecată, Făt Frumos cel Adormit, Penelul Fermecat, Tichia Fermecată)

7. Categoria „Cea mai bună bibliotecă”:

• Biblioteca Central Universitară „Carol I“
• Biblioteca Judeţeană Cluj
• Biblioteca Judeţeană Dolj
• Biblioteca Judeţeană Timiş
• Biblioteca Judeţeană Vrancea

8. Categoria „Cea mai bună tipografie”:

• Monitorul Oficial
• G. Canale & C S.A.

9. Categoria „Cea mai bună librărie”:

• Avant Garde (Iaşi)
• Cărtureşti
• Compania de Librării Bucureşti
• Diverta
• Elefant.ro
• Humanitas „Constantin Noica” (Sibiu)
• Libris Braşov

10. Bestseller românesc:

a) Cel mai vîndut titlu :

Despre frumuseţea uitată a vieţii de Andrei Pleşu (Humanitas)

b) Cel mai popular autor – Dan Puric

Premii speciale: „Best New Entry”:

a) Edituri:

• Blumenthal
• Casa de Pariuri Literare
• Herg Benet
• Mac Mac
• Max Blecher

b) Librării:

• Elefant.ro
• Librăria Bastilia (Bucureşti)

1. Absalom, Absalom! de William Faulkner, Editura Polirom, 2004

2. Imprimatur de Monaldi & Sorti, Editura Humanitas, 2004

3. Abaddon exterminatorul de Ernesto Sabato, Editura Humanitas, 2004

4. Parfum de femeie de Giovanni Arpino, Editura Humanitas, 2005

5. Cuvânt înainte la o viață de scriitor de Alain Robbe-Grillet, Editura Cartier, 2006

6. Imperiul semnelor de Roland Barthes, Editura Cartier, 2007

7. Himere de Romain Gary, Editura Cartier, 2007

8. Enciclopedia morților de Danilo Kis, Editura Polirom, 2008

9. Binevoitoarele de Jonathan Littel, Editura Rao, 2009

10. Straja dragonilor de I. Negoițescu, Editura Humanitas, 2009

Platforma Ospoon.eu continuă să pună întrebări. În aula 302.

Politicienii bătrâni cu valori și principii pot lua gratuit lecții de dezbatere. Chiar dacă principiile și valorile lor nu presupun dezbateri.

În Republica Moldova ești obligat să trăiești mult. Ca într-o sărbătoare.

Abia-abia ieși din Sfântul Nicolae, Crăciunul pe nou, Revelion, Crăciunul pe vechi, Sfântul Vasile, Bobotează că intri în Sfântul Valentin, Ziua armatei, Dragobete. Și s-a dus iarna.

Abia-abia ieși din mărțișor, Ziua femeii, Paștele, Blajinii că intri în Ziua muncii, Ziua Victoriei. Și s-a dus primăvara.

Vara e sfântă. E anotimpul vacanțelor și concediilor.

Abia-abia ieși din Ziua independenței, Ziua limbii că intri în Hramul orașului și ușor-ușor aștepți Crăciunul. Pe nou.

Așa se duce anul. Tot într-o sărbătoare.

În Republica Moldova ești obligat să trăiești mult.

* * *

După ce au declarat zi de odihnă Ziua reunificării celor două Germanii ( e pe la începutul lui octombrie) nemții au calculat pierderile economice cu introducerea unei noi zile de odihnă. Parcă se vorbea de vreo două miliarde de euro.

Bugetul anual al asigurărilor de stat  a sărbătorii noastre e de vreo 400 mii de euro. Cam cât două ore de lucru a Germaniei.

Iar alaltăieri, 8 mai, în ajunul zilei de odihnă de ieri, 9 mai, noi am avut zi scurtă. Să nu pierdem sărbătoarea.

Azi ne doare capul și bugetul. Dar suntem obligați să trăim. Mult. Căci vine vara.