Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

În 1972 apărea Săgeți, de Petru Cărare. Într-un tiraj de 14 mii exemplare. Cartea a fost în vânzare două săptămâni. Suficient ca să ajungă în biblioteci personale. Un ideolog de partid și-a dat seama că Jungla capitalismului e chiar Grădina comunistă. Și cartea a fost retrasă din vânzare. Și dată la topit.

Start

Cei slabi vor să omoare.

Cei fără glas – să cânte.

Șchiopii – vor să danseze.

Și muții – să cuvânte.

Oaspete nepoftit

Noi avem un hoț în casă,

Noi cu hoțul stăm la masă –

Ne-a ieșit mai ieri în cale

Cu idei și cu pistoale,

Și-acum să ne ia se-ndură

Și bucata de la gură.

Și-ncă altă noutate:

Ești dator să-i spui și frate.

Dar să-i dai în loc de pită –

Un calup de dinamită!

Dați-mi

Dați-mi ochelarii voștri colorați,

Să văd și eu lumea cum vreți voi s-o văd.

Dați-mi urechile voastre de fier,

Să pot auzi ce vă place vouă s-aud.

Dați-mi limba voastră, bandă de magnetofon,

Să pot repeta cuvintele voastre.

Dar mai bine dați-mi altă lume,

Cu late priveliști

Și alte sunete.

Atât. Celelalte sunt în Săgeți, ediția a IV-a, în Cartier popular. În curând. Într-un tiraj de piață românească de 2019: 500 exemplare. Reintrăm în jungla deasă a capitalismului. După 50 de ani. Iarăși.

 

 

 

Gheorghe Erizanu

Baronul George Lowendal a revenit după o sută de ani la Chișinău. La Muzeul Național de Artă a Republicii Moldova. Cu cea mai frumoasă expoziție de artă din ultimul timp de pe la noi.

Toate albumele rusești de artă de la începutul secolului XX includ în paginile lor „Birjarul” lui Lowendal. În unele cazuri apare chiar pe copertă.

Primul baron Lowendal, cu sânge princiar danez, a venit în Rusia atunci când Petru I și apoi Ecaterina cea Mare au chemat europeni pentru europenizarea Rusiei.

Un baron Lowendal a eliberat Timișoara de turci. În semn de recunoștință timișorenii i-au oferit lui George Lowendal, cred că în 1944, una dintre ghiulele care au rămas de la acea luptă.

Un baron Lowendal a fost martorul zborului cu ghiulea al baronului Munchausen. Eveniment produs lângă Hotin.

Baronul Lowendal, tatăl lui George Lowendal, a fost șeful poliției în Chișinăul anului 1903.

După resurecția bolșevică baronul George Lowendal a venit în Soroca, apoi la Chișinău. Tatăl său a fost ucis de bolșevici în 1918. Fratele său a fost ucis de Stalin în 1937.

Baronul George Lowendal a plecat la București, unde a făcut scenografie pentru teatrele din interbelic. Inclusiv pentru teatrele rusești refugiate în România (Teatrul Evreiesc din Vilnus). Apoi a stat la temelia înființării Teatrului din Cernăuți. Unde a descoperit chipurile țăranilor bucovineni.

A fost unul dintre fondatorii Teatrului Țăndărică.

După război a căutat chipurile țăranilor maramureșeni, peisaje din Apuseni

și a pictat.

Portretele au fost numite simplu. Cu numele celui pictat. Ca un blazon princiar.

Expoziția s-a închis ieri.

Împrumut fotografic: Angela Brașoveanu.

 

 

 

Gheorghe Erizanu

Cu 50 de ani în urmă, în 1968, la Editura Cartea moldovenească, apărea – într-un tiraj de 15000 exemplare (vândut în nici trei luni), într-un format mic, 152 de pagini, text cu 8 puncte, din corpul pragmatica, broșat, cu o copertă neagră, fără nicio imagine – volumul de poeme, întitulat simplu: Numele tău. Grigore Vieru avea 33 de ani.

Prefața o semna Ion Druță. Cu un titlu franc și programatic pentru un poet tânăr: Creația poetului.

Volumul avea trei cicluri: Cântece pentru mama, Cântece pentru pământ, Cântece de iubire. Care începeau cu un motto de 2 versuri populare și un desen de Andrei Hmelnițchi.

Pentru prima dată, într-o carte din RSSM, apărea în titlul poemului numele Brâncuși sau Tudor Arghezi. Poemul Lucian Blaga apare fără titlu. Dar cu numele lui Blaga în text. Cu dedicații lui Marin Sorescu, Nicolae Labiș.

Poemul Densitatea culorilor era o șopârlă. Era cântat alt drapel decât cel al URSS-ului. Ulterior, după anii 90, poemul a intrat în antologiile lui Grigore Vieru cu titlul Trei culori.

Cu poemul Ocheanul, care apropia imaginile de peste Prut. Și Casa mea:

„Casă văduvă și tristă

De pe margine de Prut.”

Cu 50 de ani în urmă apărea cartea care a schimbat complet poezia română din Chișinău. A fost poezia de până la Numele tău. Și de după.

La 50 de ani de la prima ediție, în Cartier de colecție, cu nr.18, a apărut ediția a II-a, jubiliară. Cu o amplă prefață de Bogdan Crețu.

„Niciun regim politic, oricât de dur ar fi el, nu se poate lupta cu literatura adevărată, atunci când aceasta este posibilă. Paradoxal: cu toată fragilitatea și delicatețea ei, cu tot sentimentalismul sau melodramatismul vizibil, cu patosul ei inconfundabil, poezia lui Vieru avea o forță extraordinară! (…) Grigore Vieru rămâne, fără dubii, un clasic.” (Bogdan Crețu)

 

Gheorghe Erizanu

Două școli. În satele din codrii Orheiului. Întâlnirea elevilor cu scriitori.

Program: poetul e întâmpinat cu pâine și sare. Intrăm în sala festivă. Mulți copii din clasele primare. Numărul scade până ajungem la clasa a IX-a. Recital. Copiii au învățat pe de rost poezii. Spun răspicat, de fiecare dată, „poezia XXX, de YYY”. Apoi poetul citește din versurile sale. Urmează întrebările. Vizate de profesoara de română. Vreo doi copii mai scapă întrebări fără gir. Sunt cele firești. Din afara manualelor.

Urmează fotografia comună. Selfiuri cu poetul. Apoi sesiunea de autografe. Pe bucăți de hârtie, pe caiete de matematică sau de gramatică.

În sală e frig. Majoritatea copiilor sunt fără paltoane. Par să fie obișnuiți. Anul trecut a fost schimbată cazangeria. În cadrul unui program de îmbunătățire a condițiilor copiilor din școlile rurale. „Când cazanul era pe cărbune, era foarte cald. Acum e ecologic, dar nu încălzește. Peleții, probabil, nu sunt de calitate. A câștigat licitația cel mai mic preț.”

Clădirile ambelor școli sunt cu trei etaje. Al treilea etaj e blocat. Și într-un sat și în celălalt. Pentru a economisi. Pe timpuri, acum 5-7 ani, erau aproape 1000 de elevi și, respectiv, 500 și ceva. Astăzi au cca 170 de copii. De fiecare școală.

Biblioteca școlii. Fondul de carte e din cărți RSSM, cărți din donația Ambasadei României la Chișinău (cărțile Litera) și din cele un milion de cărți oferite de președintele Băsescu (colecția Adevărul). Mai sunt câteva cărțulii de 16 sau 32 de pagini. Din cele ieftine. Au fost procurate de biblioteca școlii. Nu există buget pentru carte.

Ultimii scriitori care au trecut prin școală: Mihail Sadoveanu, acu aproape un secol (a îmbinat vânătoare cu o întâlnire cu elevii din localitate); Ion Druță, acu o juma de secol; Grigore Vieru, acu 30 de ani. Ieri a fost Vasile Romanciuc.

„Există și scriitori vii…” . Chiar dacă sunt în manualele școlare.

Mai există și copii. Deocamdată. Puțini. E devărat. Încercați acum. Mâine ar putea să nu mai aveți cu cine vă întâlni, poeții vii din manualele școlare.

 

 

Gheorghe Erizanu

Președintele țării îl naște pe Eminescu moldovean și îl omoară român. Altă născătoare de Eminescu îl face moldovean și îl omoară universal.

Un candidat neînfricat în unionism și ctitor de biserici la Ciocana vine cu o bibliotecă Eminescu să i-o dăruiască polițistului care a refuzat să vorbească în rusă cu un șofer din Vulcănești. Polițistul l-a tras pe dreapta pentru depășire de viteză. Îi oferea omului o amendă. În „limba de stat”. Șoferul nu o voia nici în rusă, mite în română. Nimeni nu vrea amenzi. Nici în rusă. Nici în română. Nici în italiană. Asta-i a mea. Eu, ca prostul, o voi plăti. Mi-a venit prin poștă. Într-o superbă limbă italiană pe care o cunosc de la nouă luni. Ai intrat în zona centrală a orașului Milan fără taxa de centru. Ai vrut Cina cea de taină? Fii bun și achit-o. Iată contul. Fără „limbă de stat”, fără atitudinea patriotică a bașcanului Găgăuziei, fără răspunsul patriotic al poliției naționale, fără comentariile experților în drepturile minorităților, fără „mociti na meste i oni srazu vspomneat russkii”.

Într-un sat din Căușeni se întâlniră trei ciobani. Fără apus de soare s-au pus pe băut. Fără a se pune la cale s-au luat la bătaie. Doi la unul. Când au văzut că acel unu mai respiră, înfuriat, unul dintre cei doi a luat toporul și i-a dat în cap. Ca în baladă.

În Strășeni, alți viteji, i-au luat semnăturile unui colector de semnături pentru candidatul Grosu. Pe înserate. Și le-au rupt. Colectorul era o doamnă de 65 de ani.

În Copăceni, Sângerei, alți indivizi, încă neidentificați, fără știre în mass media națională, au intrat în casa unui pensionar. Văduv. Care toată vara și toamna a crescut trei porci și un vițel. Ca să facă niște bani. În ajun de Revelion i-a vândut. Tipii au intrat. Au luat banii. Și i-au desfigurat fața omului. Sicriul n-a fost deschis. Ca să nu sperie oamenii de la înmormântare.

Alți indivizi i-au scos șuruburile, lăsând doar unul, de la mașina Maiei Sandu. Să-i sară roată pe meleagurile Republicii Moldova. Ca să țină minte întâlnirile cu alegătorii. Un actual democrat de vază, fost marcant deputat comunist, ironizează a doua zi, după știre, că a verificat „piulițele” de la propria mașină. „Piulițele sunt pe loc.” Alt justițiar, luptător aprig antimafie, îi cere poliției să-i ia permisul Maiei Sandu. „Când pornești, de fiecare dată, verifici cele 20 de piulițe.”

Un donjuan de Călărași a filmat-o/fotografiat-o pe propria iubită în poze/film indecent. Acum o șantajează cu ele. Vrea bani pentru a nu le face publice.

„Ne diorgaisea, pei ceai!”

 

Gheorghe Erizanu

Un scriitor drag mie, un scriitor mare și pentru oameni mari, a acceptat, după aproape doi ani, provocarea. A scris pentru colecția Cartier codobelc. Puiul de balaur, puiul de zmeu și puiul de om.

Acum eu umblu ca o nălucă. Care e diferența dintre zmeu și balaur?

Tata balaur e mare. E plin de solzi. De obicei, verzi. Are trei capete. Alți tați balauri sunt cu șase sau șapte capete. Sunt și cu nouă. Ba sunt și cu douăsprezece. Pe nări scot pară. Trăiesc în peșteră. Departe de oameni. Ocupația: mănâncă oameni. Uneori apare Făt-Frumos. Care vrea să salveze oameni. Primul pe care îl întâlnește e cel cu trei capete. Dacă scapă de el, atunci dă peste cel cu șase sau șapte capete. Cei mai puternici feți-frumoși ajung în poveștile lungi la cel cu douăsprezece capete. Abia după aia Făt-Frumos o întâlnește pe Ileana Cosânzeana. Care e fată frumoasă din popor sau e fiica unui împărat populist. Dintr-o țară plină de nevoi.

Zmeul este un balaur care trăiește în castel. E un aristocrat. Singuratic. El o vrea pe Ileana Cosânzeana. Care e prințesă. Din împărați bogați. Cu domenii bogate. Până nu dă de ea este încă balaur cu castel. Și mănâncă oameni. Ileana Cosânzeana e cu Făt-Frumos. Balaurul se transformă în zmeu și luptă pentru Ileana Cosânzeana. Nu sunt sigur că are mai multe capete. Poate. Zmeul, în poveștile lungi, iese victorios în primele lupte cu Făt-Frumos. Dar, oricum, are soarta balaurului din peșteră. În ultima luptă, de la sfârșitul poveștii, zmeul este doborât.

Făt-Frumos e un killer de care încă nu știe Tarantino. Asta am înțeles. Balaurul & zmeul sunt jertfe. Ambii. Indiferent de capete. Atât că unul moare în peșteră. Iar celălalt lasă un castel pustiu.

Puiul de om, puiul de zmeu & puiul de balaur e despre altceva. E mai frumoasă. Și tustrei vor să scoată dinozaurii din câmpul de lectură pentru copii.

Gheorghe Erizanu

Vânzările anului 2018 în Librăriile Cartier.

Top vânzări carte:

  1. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  2. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu & Roman Rybaleov
  4. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  5. Frunze de dor, de Ion Druță. Editura Cartier
  6. Adio, lucruri, de Igor Guzun. Editura Cartier
  7. Mereu nerostita istorie a luptelor românilor…, de Călin Hentea. Editura Cartier
  8. Cântecul mării, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  9. Povara bunătății noastre, de Ion Druță. Editura Cartier
  10. Clopotnița, de Ion Druță. Editura Cartier

Top vânzări carte copii:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  3. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
  4. Poveste de primăvară, de Jill Barklem. Editura Cartier
  5. Poveste de iarnă, de Jill Barklem. Editura Cartier
  6. Poveste de vară, de Jill Barklem. Editura Cartier
  7. Poveste de toamnă, de Jill Barklem. Editura Cartier
  8. Copiii lui Poppy, de Jill Barklem. Editura Cartier
  9. Melcușorul, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Veronica Neacșu. Editura Cartier
  10. Cele patru aripi ale bunicii, de Robert Șerban. Ilutrații de Oana Ispir. Editura Cartier

La 5 ianuarie 2019, la câteva zile după împlinirea a 80 de ani, a murit poetul Emil Brumaru. Am fost norocoși. Am învățat românește Paradisul după Emil Brumaru. După 700 de ani cu Infernul lui Dante.

Emil Brumaru este în Cartier de colecție, cartea nr. 12. Eu, Îngerul jongler. Poeme alese de Radu Vancu.

Gheorghe Erizanu

Sar peste topul din decembrie. Și vin cu topul anual. Altfel nu închei topurile până la mijlocul lui ianuarie.

Cele mai vândute cărți digitale Cartier în mallul lui Jobs în 2018:

  1. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  2. Divina comedie, de Dante. Traducere din italiană de George Coșbuc
  3. Intelighenția basarabeană azi, de Vasile Ernu
  4. Roșu și negru, de Sthendal
  5. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
  6. Cei trei mușchetari, de Alexandre Dumas
  7. Toți oamenii Kremlinului, de Mihail Zâgar
  8. Bandiții, de Eric Hobsbawm
  9. Dificila Unire, de Alberto Basciani
  10. Revolta lui Atlas. Nincontradicția, de Ayn Rand

Top 10 țări cu cele mai vândute cărți digitale Cartier:

  1. România
  2. Italia
  3. Marea Britanie
  4. Franța
  5. Elveția
  6. Austria
  7. Belgia
  8. Germania
  9. Norvegia
  10. Portugalia

Mulțumim că sunteți. Oriunde ați fi.

 

 

 

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți pentru copii în decembrie trecut. În Librăriile Cartier.

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
  3. Din lumea celor care nu cuvântă, de Emil Gârleanu. Editura Cartier
  4. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  5. Poveste de iarnă, de Jill Barklem. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Editura Cartier
  6. Scara secretă, de Jill Barklem. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Editura Cartier
  7. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  8. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
  9. Cele patru aripi ale bunicii, de Robert Șerban. Ilustrații de Oana Ispir. Editura Cartier
  10. Moara de frig, de Dan Coman. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier

Topul arată bine. Grigore Vieru, Ion Druță, Igor Vieru, Lică Sainciuc, clasicii literaturii pentru copii din Republica Moldova. Cu seria clasică engleză a lui Jill Barklem. Alături de viitorii clasici români: Dan Coman, Lavinia Braniște & Robert Șerban. Cu ilustrațiile superbe ale membrilor Clubului Ilustratorilor: Mihaela Paraschivu, Oana Ispir, Silvia Olteanu.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți ale lui decembrie. Librăriile Cartier:

  1. Ultima amantă a lui Cioran, de Constantin Cheianu. Editura Cartier
  2. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  4. Woldemar, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  5. Frunze de dor, de Ion Druță. Editura Cartier
  6. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  7. Cântecul mării, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  8. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov. Editura Cartier
  9. Căsuța de la Răscruce, de Ion Druță. Editura Cartier
  10. Testamentul necitit, de Lilia Buicec-Zanardelli. Editura Cartier

E o listă aproape canonică. A fost un an bun. Pentru cititori. Chiar dacă mi s-a părut că e luat din Ordinea de zi de Eric Vuillard sau Fiecare moare singur de Fallada. Cititorii noștri sunt mai optimiști.

Gheorghe Erizanu